Presa.ro - Stiri si presa din judetul Maramures

Daca doriti sa schimbati ordinea categoriilor, mergeti la categoria dorita, trageti de aceasta cu mouse-ul si plasati-o pe pozitia pe care doriti sa fie afisata.

Presa din judetul...
Autentificare
 
Curs valutar 25.04.2018
Recomandari
  • Mariana Omota - un destin împlinit prin poezie
    (25.01.2010 ora 11:01)


    Pentru Mariana Omota saptamana aceasta a fost una dintre cele mai frumoase. Si-a vazut împlinit unul dintre visele sale de-o viata: lansarea cartii de versuri "Glasul inimii". A fost un moment special, pentru ca si Mariana este o femeie speciala. Ea este o persoana cu dizabilitati. S-a nascut în...
  • Pe un drum bun
    (25.01.2010 ora 11:01)


    Sambata dimineata, sala sporturilor "Dumitru Popescu-Colibasi" a fost gazda partidei dintre CVM Brasov si Stiinta Explorari Baia Mare, joc din etapa a 14-a a Diviziei A1 la volei masculin. Baimarenii, veniti la Brasov dupa doua victorii în fata celor mai bune echipe ale campionatului, nu au...
  • PSD, intre reforma si conservatorism
    (25.01.2010 ora 11:01)


    Miron Mitrea a declarat ca intentiona sa-l sustina pe Cristian Diaconescu la sefia PSD, dar acesta nu s-a decis. In opinia lui Mitrea nu exista alta solutie decat sa candideze el. "Cristian Diaconescu, cu multa vreme in urma, m-a intrebat daca as fi dispus, in cazul in care candideaza, sa-l sprijin...
Adauga publicatie in aceasta coloana
Adauga propriul feed RSS Adauga feed din director
Adauga propriul tau feed RSS
(exemplu: http://site.com/feed.xml)

Introduceti link-ul publicatiei si apasati adauga:

Feed-ul RSS se incarca feed-ul rss se incarca...
  • Visul unei nopti de vara @ Teatrul Vienez de Copii pe 10,11 si 12 octombrie in Sighet
  • LIVE-TEXT: FOTBAL: FC Zalău - CSM Sighetu Marmaţiei 2-1 (1-0)
    Vineri, 3 octombrie, cu începere de la ora 15.00, transmitem în format LIVE - TEXT prin preluare de pe site-ul www.sportulsalajean.ro, rezumatul partidei dintre FC Zalău - CSM Sighetu Marmaţiei, etapa a VI-a din sezonul 2014 - 2015.    Echipa CSM Sighetu Marmaţiei: 30. Alexandru Burdun - 23. Alexandru Novoselenski, 34. Marius Pistol, 19. Suleyman Traore, 33. Teodor Eudean, 6. Bogdan Matei, 18. Adrian Murar, 31. Lucian Chețan, 11. Alexandru Taciuc, 32. Gabriel Roatiș și 9. Andrei Pușcaș. Rezerve: 12, Mihai Ștețca - 13. Cristian Bucur, 8. Layis Angel, 5. Vlad Țârle, 7. Paul Baias, 14. Sorin Perța și 21. Bogdan Liviu. Antrenor: Dan Dobai
  • VIDEO: Maramures-TransyBike (descoperiti Maramuresul pe bicicleta)
    Un site nou lansat (transybike.com) a realizat un videoclip de promovare a vizitarii Maramuresului pe bicicleta. Chiar daca sezonul pedalarii pe acest an s-a cam incheiat pentru majoritatea dintre noi, materialul merita promovat si in aceasta perioada. Cat de frumos e Maramuresul, avem impresia ca stim cu totii cei care locuim aici, dar exista diferente foarte mari intre Maramuresul vazut din viteza masinii si Maramuresul pe care il simti pedaland atat pe sosea cat si descoperind locuri si trasee pe unde masinile nu au acces.  Materialul de mai sus arata doar o foarte mica parte din minunatele locuri pe care le puteti descoperi pedaland prin Maramures, dar e o frumoasa  invitatie la "bicicleala". 
  • Din cauza vitezei o soferita a ajuns cu masina in copac la intrare in Ocna Sugatag
    Un accident de circulatie a avut loc astazi in jurul orei 10.45 pe drumul judetean 107F la intrare in localitatea Ocna Sugatag. O persoana a fost ranita, fiind transportata la Spital. O femeie in varsta de 54 de ani circula dinspre Budesti spre Sighetu Marmatiei pe DJ 107F. La intrare in Ocna Sugatag intr-o curba deosebit de periculoasa la stanga, nu a adaptat viteza la conditiile de drum (carosabil ud), a pierdut controlul volanului, a parasit partea carosabila si s-a izbit de un copac de pe marginea soselei. In urma impactului, femeia a suferit leziuni corporale fiind preluata de un echipaj SMURD si transportata la Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei.    Politistii au testat-o pe soferita rezultatul etilotestului fiind zero. Cercetarile continua pentru a se stabili exact circumstantele producerii evenimentului rutier. 
  • Masina ajunsa in raul Iza, la Dragomiresti, dupa un accident rutier
    Un grav accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala a unei persoane s-a petrecut astazi dimineata pe raza localitatii Dragomiresti.  La ora 9.05, autoritatile au fost sesizate despre producerea unui accident pe Dj186 pe raza orasului Dragomiresti.    Din primele informatii primite de la fata locului a reiesit faptul ca un barbat in varsta de 26 din Sighetu Marmatiei circula dinspre Dragomiresti spre Salistea de Sus la volanul unui autoturism. Pe fondul neadaptarii vitezei la conditiile de drum, carosabil umed si ploaie, a pierdut controlul volanului si s-a izbit de un podet din beton. In urma impactului violent, autoturismul a fost aruncat in albia raului Iza. Soferul a fost ranit iar autoturismul a fost distrus in proportie de 70%. 
  • Transilvania văzută la radio: legendarul Moș Pupăză din Valea Stejarului
    Despre lemn. Horincă. Ancestral și modern. Un om desprins din poveștile vechi ale românilor. Un altfel de Creangă. Un altfel de Păcală. O poveste năstrușnică legată de o bâtă fermecată. Fusul cu zurgălăi. Un bărbat îmbrăcat în costum popular, sprijinit în bâta lui, în mijlocul mulțimii de orășeni înghesuiți să-l vadă. Un țăran pe nume de buletin, Pătru Godja, iar pe “numele” din satul lui, Pupăză. Moș Pupăză, cum îl știe nu doar Valea Stejarului, Maramureșul, ci chiar Franța ori Irlanda. Nu cred că e cazul să descriu porțile maramureșene. Cele vechi si autentice din lemn. Cele care îți spun povestea vieții și a morții. A regenerării; cele care azi se întâlnesc tot mai puțin în Maramureș, dar se exportă în tot mai multe colțuri ale lumii. Pentru că străinii redescoperă tradițiile şi arhaicul, pe când noi le înlocuim si ne înlocuim.   E un dar să știi să transformi lemnul. Să poți să-i dai viață chiar dacă el nu mai are rădăcini; să-l transformi. Un astfel de om dăruit de divinitate este Moș Pupăză. El știe să facă și porți și troițe pentru răspântiile drumului – pentru a feri așezarea ori călătorii de rele, ori pentru a fi înălțate la cimitir pentru neuitarea celor ce nu mai sunt pe pământ. El poate să facă lemnul să vorbească, pentru că asta a învățat de la bătrânii lui și, la rândul său, i-a învățat pe cei tineri pentru ca acest meștesug al cioplitului să nu se piardă. Fusul ieșit din mâna lui Moș Pupăză îți aduce aminte de femeile care torceau pe la porți ori la șezători, spunând snoave ori povești cu iele, ori punând la cale vreo nuntă, ori pomenind de cei trecuți la cele veșnice.
  • Creşte numărul diabeticilor şi al hipertensivilor în Maramureş
    Numărul maramureşenilor care suferă de diabet este în creştere în judeţul nostru.Conform statisticilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Maramureş, în primul semestru din 2014, în evidenţele medicilor de familie erau înregistraţi 16.359 de pacienţi care suferă de această afecţiune.   Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul bolnavilor s-a majorat cu 418 cazuri. Şi în ceea ce priveşte afecţiunile cardiovasculare, numărul pacienţilor a crescut substanţial, bolnavi care suferă de hipertensiune depăşind cifra de 50.000. Astfel, în primele şase luni din an, DSP Maramureş are înregistraţi 50.226 de bolnavi de inimă, faţă de 47.133 de bolnavi în aceeaşi perioadă a anului trecut.
  • Fotbal. CSM Sighet joaca azi in deplasare derby-ul etapei cu FC Zalau
    Vineri, ambele echipe din judetul nostru vor juca in deplasare, in meciuri din cadrul etapei a 6-a din Liga 3. Ocupanta locului 2 in clasamentul seriei, neinvinsa pâna acum (trei succese si doua remize), CSM Sighet, se va deplasa la FC Zalau, echipa aflata pe pozitia a patra. Locul 3 din acest moment, FCM Baia Mare (trei victorii, un egal si o infrângere), va intâlni pe Sanatatea Cluj, echipa care n-a reusit sa scoata decât o remiza in acest sezon.   Gruparea de la poalele Mesesului are in fata un nou duel, cu CSM Sighet: „Toate meciurile sunt grele, indiferent cu cine jucam, fiindca toate echipele sunt apropiate valoric. intâlnim o formatie nou-promovata, care vine cu un moral bun dupa trei victorii. Noi speram sa fim cei care le vom provoca prima infrângere. Nu stiu foarte multe despre echipa din Sighet, dar din moment ce a câstigat trei meciuri inseamna ca are valoare. Trebuie sa uitam meciul de la Osorhei (scor 0-5, n.r.) si vineri sa câstigam neaparat”, a declarat antrenorul Calin Pop pentru sportulsalajean.ro.
  • Tu...doar iubeste-mă.... (poezie de Gabriela Cosovan)
    Iubește-mă când sufletul îmi plânge, Când cerul poartă norii peste mine.... Culege-mi stele ca să-mi faci lumină Și luna far să-mi pui la tâmplă.... Eu m-am născut din foșnet de pădure Să-ți mângâi trupul pe-nserat, S-ascult cum inima îți bate Când noaptea ne aruncă în păcat... Între cearșafuri roșii de mătase Ne căutăm cu disperareș Îmbrățișați de-aceleași vise Și-aceleași dimineți năucitoare...
  • MUZICA: Desant - SUPERNOVA (2014)
    Trupa timisoreana DESANT, cea care a impresionat atat de frumos publicul prin concertul oferit la finalul Festivalul Antic si Medieval AETERNUS MARAMOROSIENSIS din septembrie 2014 din Sighet, reusind sa-i faca pe sigheteni sa abandoneze terasele cu bere pentru a-i vedea pe scena, desi pana la acel moment era o trupa complet necunoscuta pentru majoritatea dintre ei, a lansat in aceasta dimineata o piesa noua care se numeste "SUPERNOVA". Timisorenii au lansat in 2012 albumul de debut "Joc de noroc" si se pregatesc de lansarea albumului secund. 
  • Ţinutul Herţa
    Plec de la convingerea că Anul Centenar trebuie să fie înnobilat cu realităţi ale istoriei care, în mare parte, şi-au pierdut conturul. Vom fi cu atât mai credibili şi noi, jurnaliştii, cu cât nu vom ocoli luminile, dar nici umbrele în care ne-am petrecut vremea trecută. Fără părtinire faţă de actorii istoriei. Fie că este vorba despre noi, fie despre alţii. Numai cu dreapta cumpănă a judecăţii ne vom putea pune în valoare rostul nostru în istorie. Din nefericire, tăvălugul evenimentelor este neiertător. Cum ziceam, e nevoie să ne aducem aminte de realităţi româneşti însemnate de uitare. Cine îşi mai aduce aminte de Ţinutul Herţa? Îl auzim rostit în discursuri, dar am pierdut lumina românească din acea fâşie de pământ cu un destin tulburător. Cum recent am fost la Cernăuţi, am avut şansa să mă întâlnesc cu profesori şi jurnalişti din Ţinutul Herţa. Lămuriri folositoare mi-a dat scriitorul Ştefan Hoştiuc, redactor-şef al revistei „Mesager bucovinean”. Am aflat multe despre românii din Ţinutul Herţei. Istorie şi destin. În decursul vremii, Ţinutul Herţa (din regiunea Cernăuţi) a aparţinut Principatului Moldova până în 1859. Apoi a ţinut de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Din 1866 până în 1940 a aparţinut României. Din 1940 până în 1941 a fost luat de URSS. Apoi iar a venit la România. Din 1945 până în 1991 iar a fost sub flamura URSS. După căderea imperiului roşu, 1991, Ţinutul Herţa a rămas la Ucraina. Am în faţă un dosar al Ţinutului. Populaţia este de 28.000 de locuitori (recensământul din Ucraina din 2001). 93% din populaţie este de etnie română şi toate satele din ţinut sunt exclusiv româneşti. Prietenii din Cernăuţi îmi semnalează un fenomen curios: în satul Tureatca unde locuitorii se declară români, ca limbă maternă declară limba ucraineană. După cum se vede din cronologia vremii, acest Ţinut nu a cunoscut nici o ocupaţie străină până în 1940. Răpirea prin forţă şi anexarea de către URSS este un grav abuz. Ciudat că nu a fost prevăzut în pactul Ribbentrop-Molotov şi tot s-a săvârşit o tâlhărie la drumul mare. După cum spuneam, din 1991, Ţinutul Herţa face parte din statul ucrainean. Conform tratatului de prietenie dintre România şi Ucraina semnat în anul 1997, România renunţă la acest teritoriu. Numeroase organizaţii din Bucovina de Nord cât şi din România au atacat această decizie şi au cerut guvernului român să renunţe la acel tratat. Ţinutul Herţa, după istorie, nu a aparţinut nici Ucrainei, nici Rusiei. Românii din ţinut ţin treaz sentimentul românesc al fiinţei. Aduc argumente de ordin demografic, geografic, istoric, arheologic, lingvistic şi cultural. Târnăuca este unul din cele mai frumoase sate din raionul Herţa. Este aşezat pe dealuri pitoreşti. Are în jur de trei mii de locuitori. A fost atestat documentar în anul 1620. Este locul de naştere al marelui cărturar şi animator al vieţii culturale româneşti Gheorghe Asachi şi al ilustrului filolog Vasile Bogrea. Intelectualii din sat ţin piept vicleniilor autorităţilor pentru a păstra şcolile româneşti. Am decupat profilul profesoarei Maria Vizitiu, sufletul apărătorilor şcolilor din satul natal. Se mai luptă cu un necaz din 1946 prin care s-au schimbat numele la circa 140 de localităţi din regiunea Cernăuţi. Satul Mogoşeşti a devenit Bairaki, iar Herţa se scrie Geota. Aflu cu lumină că în satul Poieni, firme româneşti au ridicat o şcoală căreia i-au spus „Nichita Stănescu”. Dea­supra portretului poetului stă scris: „Vă pup pe inimă”. Ştefan Hoştiuc îmi povesteşte despre mândria Ţinutului, Mănăstirea de la Bănceni construită de vrednicul preot Mihai Jar. Este un miracol că un preot a reuşit să adune în jurul său atâţia credincioşi şi să ridice un lăcaş aşa măreţ. Aici limba română este suverană. Prietenul meu se întreabă: ce o împiedică să fie suverană şi în alte instituţii din raion? Frica? Lipsa de demnitate naţională? De ce un raion cu o populaţie aproape sută la sută românească şi cu o lege a limbilor încă funcţională nu a decretat limba română limbă regională? Sunt întrebări ale unor intelectuali bucovineni care merită cunoscute. Din acest ţinut se trage pictorul Artur Verona şi poetul Benjamin Fundoianu, de expresie română şi franceză, victimă a Holocaustului. Călătoria mea va continua prin Bucovina de Nord. La fraţii maramureşeni din dreapta Tisei. E bine să spunem din când în când adevărul. Că adevărul ne va elibera! Post-ul Ţinutul Herţa apare prima dată în Graiul Maramuresului.
  • Eficienţă în Baia Mare • Certificatele de urbanism eliberate în trei zile şi autorizaţiile de construire în şapte zile
    • Primarul Cătălin Cherecheş şi Consiliul Local bagă viteză în angajaţii primăriei • Consilierii locali băimăreni s-au întâlnit în cadrul şedinţei ordinare lunare pentru a adopta o serie de proiecte importante pentru Baia Mare. Multe dintre acestea au fost iniţiate de primarul Cătălin Cherecheş şi dintre ele amintim cele legate de anumite taxe speciale privind urbanismul şi amenajarea teritoriului şi transformarea Serviciului Public Ambient Urban în societate comercială. În ceea ce priveşte valorile taxelor speciale, acestea se încadrează în limitele impuse de lege şi răspund cerinţelor de stimulare a mediului investiţional local. La iniţiativa comună a primarului municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, şi a consilierilor Coaliţiei pentru Baia Mare şi ai PNL, aleşii băimăreni au aprobat în unanimitate instituirea unor taxe speciale pentru agenţii economici care doresc să urgenteze eliberarea unor documente, precum certificatele de urbanism sau autorizaţiile de construire. Termenele sunt următoarele: 3 zile lucrătoare pentru certificatele de urbanism având ca scop operațiuni notariale privind circulația imobiliară; 5 zile lucrătoare pentru certificatele de urbanism necesare lucrărilor de construire; 7 zile lucrătoare pentru autorizațiile de construire/demolare. Taxele stabilite prin hotărâre de Consiliu Local sunt: pentru certificate de urbanism privind operațiuni notariale legate de circulația imobiliară: 500 lei (suprafețe de până la 5.000 mp), 1.000 lei (suprafeţe mai mari de 5.000 mp), pentru certificate de urbanism necesare lucrărilor de construire: 1.000 lei (suprafeţe de până la 5.000 mp) şi 3.000 lei (suprafeţe mai mari de 5.000 mp), pentru autorizaţiile de construire/desfiinţare taxa e dublă faţă de cea percepută pentru certificatele de urbanism. Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare: „Am iniţiat împreună cu colegii consilieri un proiect de hotărâre privind eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire într-un termen de 3, respectiv 5 zile în baza unei taxe speciale care va fi utilizată de către municipiu pentru elaborarea de proiecte de arhitectură şi urbanism în vederea dezvoltării unor investiţii publice. Din dorinţa de a fi proactivi în relaţia cu băimărenii şi cu investitorii privaţi, am gândit acest mecanism de accelerare a activităţii Direcţiei de Urbanism din cadrul primăriei. Acest demers are şi o altă valenţă, aceea de a le arăta şi funcţionarilor publici din autoritatea locală, dar şi cetăţenilor, că putem să fim mai eficienţi, mai riguroşi, mai dinamici, în special pe acest palier al dezvoltării urbane, unde orice metru pătrat construit înseamnă bani cheltuiţi în municipiul Baia Mare, înseamnă taxe şi impozite, deci în final dezvoltare economică. Îi invit pe colegii mei din primărie să-mi facă si mie, şi băimărenilor, o surpriză, determinându-mă să anulez la un moment dat aceste taxe de urgenţă, demonstrându-ne că pot rezolva solicitările cetăţenilor în cel mai scurt timp, fără să fim puşi într-o situaţie uşor jenantă că cei care plătesc mai mult să obţină mai repede, iar ceilalţi să aştepte luni întregi”. Izabella Morth, arhitectul şef al municipiului Baia Mare: „În prezent, termenul de aşteptare este de 30 de zile pentru certificatele de urbanism, plus alte 30 de zile pentru autorizaţiile de construire”. Cuantumul acestor taxe speciale va fi stabilit anual, acestea se achită anticipat, odată cu depunerea cererii de eliberare a documentelor, iar veniturile realizate vor fi utilizate integral pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a direcţiei de urbanism, pentru dotări (tehnică de calcul, birotică, investiţii, reparaţii şi igienizare birouri), alte materiale şi servicii necesare desfăşurării activităţii, pentru participarea la cursuri de formare şi perfecţionare profesională, precum şi pentru deplasări în interes de serviciu. Taxele speciale vor intra în vigoare numai după aducerea la cunoştinţa publică. Simion Bizău, consilier local PNL: „Am dorit să completăm instrumentele de sprijin cu urgentarea eliberării certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire pentru agenţii economici. Dacă dosarul solicitantului este unul complet, atunci aceste documente se eliberează în maximum cinci zile de la depunere. Prin dezvoltarea firmelor oamenilor de afaceri, la bugetele locale intră sume de bani care duc la consolidarea acestor bugete, şi, implicit, la dezvoltarea respectivei comunităţi. Şi nu vorbesc aici doar de aceste taxe de urgenţă. Dacă o firmă funcţionează bine, atunci la bugetul local intră sume importante din impozitul pe salarii, TVA sau chiar din profitul firmei. Prin modul eficient şi operativ, prin a le acorda contra-cost aceste facilităţi oamenilor de afaceri, bugetul local se consolidează”. Potrivit hotărârii de Consiliu Local, aprobată în unanimitate de către aleşii băimăreni, valorile care au fost propuse pentru taxele speciale se încadrează în limitele impuse de legislaţia actuală şi răspund cerinţelor de stimulare a mediului investiţional local, respectiv cerinţelor de finanţare a cheltuielilor publice. (P) Post-ul Eficienţă în Baia Mare • Certificatele de urbanism eliberate în trei zile şi autorizaţiile de construire în şapte zile apare prima dată în Graiul Maramuresului.
  • Lider de neoprit
    • AS Independenţa Baia Mare – Olimpia Cluj-Napoca II 4-0 (2-0) • „Domniţele rîului” se îndreaptă cu paşi siguri către eşalonul de elită al fotbalului feminin, AS Independenţa înregistrînd a zecea victorie a stagiunii, din tot atîtea etape. Ultima victimă a băimărencelor a fost satelitul campioanei Olimpia Cluj, formaţia antrenată de Liviu Ivasuc impunîndu-se duminică dimineaţă, pe terenul din Lăpuşel, cu scorul de 4-0 (2-0). Liderul seriei a doua din liga secundă a profitat şi de pasul greşit al celor de la Piros Security, avînd acum un avans de 8 puncte faţă de locul doi, pe care a urcat Vasas Femina Odorhei II. Cîte două goluri pe repriză a marcat AS Independenţa în confruntarea cu Olimpia II. Primele două reuşite au venit în primele 11 minute, ambele marcate de atacantul Denisa Predoi din afara careului, cu două execuţii imparabile. Gazdele îşi vor majora diferenţa la opt minute de la reluare, Daneliuc finalizînd cu un şut din careul de 16 m în dreapta portarului. La originea golului patru (min. 62′) se vor afla trei jucătoare. Cotoş ia o acţiune pe cont propriu, centrează pentru Predoi, care reia cu capul, balonul ajunge la Raluca Dragoş, aceasta reluînd din doar 4 m. • AS Independenţa Baia Mare: Alexandra Ionescu – Roberta Silaghi (Tania Mare 69′), Florica Codrea – cpt., Diana Pop, Andreea Rakos – Marinela Cotoş, Laura Desmerean, Raluca Dragoş (Adelina Fedor 73′), Andreea Pop (Alexandra Buftea 61′) – Camelia Daneliuc, Denisa Predoi (Cosmina Rotaru 64′). Antrenor: Liviu Ivasuc. • Arbitri: Răzvan Necrici (Chechiş) – Cristian Gheorghe Mureşan (Cavnic), Gheorghe Vasile Tarba (Coaş). Rezultatele etapei 10: Vasas Femina Odorhei II – Piros Security Arad 4-2; Ladies Târgu Mureş – CS Ineu 19-0; Sporting Lugaş – Olimpic Star Cluj-Napoca 2-3; AS Independenţa Baia Mare – Olimpia Cluj-Napoca II 4-0. Etapa viitoare • Sîmbătă, 28 aprilie: CS Ineu – Vasas Femina Odorhei II, ora 13.30 • Duminică, 29 aprilie: Piros Security Arad – Sporting Lugaş, ora 11.00; Ladies Târgu Mureş – AS Independenţa Baia Mare, ora 11.00; Olimpic Star Cluj-Napoca – Olimpia Cluj-Napoca II, ora 16.00. Post-ul Lider de neoprit apare prima dată în Graiul Maramuresului.
  • În Boiu Mare, numărul de elevi s-a înjumătăţit în ultimii zece ani!
    Comuna Boiu Mare stă prost la capitolul „număr de elevi”. Acesta este motivul pentru care şcoala din Prislop se închide de anul şcolar următor, iar un post de învăţătoare s-a redus. Din 2005, efectivul de elevi a scăzut cu mai bine de jumătate. Situaţia nu dă semne că s-ar îmbunătăţi nici pe viitor. Trendul descrescător se menţine. Andreia Bârle, directorul Şcolii Gimnaziale „dr. Teodor Mihali” Boiu Mare, ne-a explicat: „Avem elevi puţini şi pe an ce trece din ce în ce mai puţini. Efectivele scad. De anul viitor închidem şcoala de la Prislop, care este structură a şcolii Boiu Mare şi vom aduce copilaşii la centru. De asemenea, s-a redus un post de învăţătoare de la şcoală, tot din cauza numărului mic de elevi. Nu avem fonduri pentru că toţi banii sunt în funcţie de costul pe elev şi supravieţuim aşa cum putem. Prin Inspectoratul Şcolar Judeţean se derulează nişte proiecte de reabilitare a grupurilor sanitare, deci condiţii avem. Şcoala noastră are toate autorizaţiile de funcţionare, încălzirea este pe gaz. Practic sunt asigurate toate dotările, singura problemă este lipsa copiilor. Lucrez în învăţământ de 21 de ani, iar din 2005 sunt în comună. La acea vreme erau în jur de 147 de elevi la şcoală, iar acum, cu tot cu grădiniţă şi şcoala Prislop, suntem 72! În 13 ani s-a înjumătăţit efectivul de elevi!” Tinerii pleacă din comună, iar natalitatea scade alarmant! prof. Andreia Bârle Exodul tinerilor către oraş şi natalitatea scăzută sunt principalele cauze care duc, încet dar sigur, la închiderea şcolilor şi pe viitor: „Cauzele sunt multiple. În primul rând, tinerii pleacă şi nu rămân aici în comună, ci se orientează spre oraş, deşi se poate munci şi trăi şi la ţară. La fel trăim şi muncim şi noi la ţară. Pe lângă serviciile noastre de bază, eu şi soţul meu facem şi agricultură, un pic de zootehnie, deci se poate trăi foarte bine şi aici. Din păcate tinerii preferă să plece şi să se stabilească la oraş. O altă cauză e natalitatea foarte scăzută. Familiile nu fac copii, decât unul, maximum doi, dar mai rar. Deci nu există familii numeroase şi atunci populaţia îmbătrâneşte, natalitatea e scăzută, aşa că se îndeplinesc toate condiţiile ca numărul elevilor să scadă alarmant. În aceste condiţii, viitorul nu arată bine, nu e roz deloc pentru noi. Probabil că va rămâne grupa de grădiniţă, şcoală I-IV simultan şi bănuiesc că V-VIII se va desfiinţa, sau vor fi arondaţi la altă şcoală, ştiu eu, poate la Valea Chioarului, ce e mai aproape. Cheltuielile de întreţinere a unei şcoli sunt foarte mari, iar costul acesta pe elev nu ne ajută deloc, nu acoperă cheltuielile noastre. Şi pe anul 2018 deja suntem spre sfârşitul bugetului, deşi au trecut doar patru luni din an. Nu ştiu ce vom face, bănuiesc doar că ministerul va suplimenta fondurile, măcar pentru plata salariilor. Stăm foarte prost şi cu plata navetei cadrelor didactice, tot din lipsă de fonduri, aşa că depindem de primărie din toate punctele de vedere. Şcoala noastră din Boiu Mare este a treia din judeţ, de la coadă, la numărul de elevi şi neîncadrarea în costul pe elev. Deci nu stăm chiar cel mai prost la acest capitol, în urma noastră fiind Dămăcuşeni şi Poienile Izei, iar apoi urmăm noi…”, a mai spus directorul Andreia Bârle. Tot mai puţine şcoli la nivel de judeţ În anul şcolar următor, 2018-2019, vor fi mai puţine unităţi de învăţământ în judeţul Maramureş. Consilierul pentru reţeaua şcolară din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş (IŞJ), Simona Cătană, a declarat că de la 237 de structuri şcolare, câte sunt în acest an, în anul viitor se va ajunge la 227. Motivul: scăderea populaţiei şcolare. În Maramureş, avem cu circa 10.000 de elevi mai puţin decât în urmă cu cinci ani. Tot anul viitor, vor fi desfiinţate 10 structuri şcolare. Pe lista „neagră” se află: Şcoala Primară din Bontăieni, comuna Şişeşti; Şcoala nr. 4 Moisei; Şcoala primară Oarţa de Jos (elevii vor fi transportaţi la Oarţa de Sus); Grădiniţa cu Program Normal Peteritea; Şcoala Ivancicov din Poienile de sub Munte; Şcoala Prislop din comuna Boiu Mare; Grădiniţa Remecioara; Şcoala Sălişte-Băseşti; Grădiniţa cu Program Normal Vălenii Şomcutei, Şcoala Primară din Curtuiuşu Mic. Simona Cătană a mai arătat că, din 76 de unităţi administrativ-teritoriale, 43 au sub 300 de elevi. Post-ul În Boiu Mare, numărul de elevi s-a înjumătăţit în ultimii zece ani! apare prima dată în Graiul Maramuresului.
  • Sfânta Liturghie Arhierească la biserica din Giuleşti
    Luni, 23 aprilie 2018, ziua de prăznuire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Parohia Giuleşti, Protopopiatul Sighet, unde a binecuvântat şi o răstignire de lemn, amplasată la intrarea în curtea bisericii. Sfânta Liturghie Arhierească Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a slujit Sfânta Liturghie în fruntea unui sobor de 25 de preoţi, din care au făcut parte Pr. Vasile Aurel Pop, protopopul Sighetului, Protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” Petrova, Ieromonah Mihail Bud, stareţul Mănăstirii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” Budeşti, Pr. Marcel Oprişan, Pr. Ioan Vraja, parohul gazdă, Pr. Ioan Ardelean, paroh în Deseşti, preotul Liviu Bota din Corneşti, preoţi de enorie din parohiile de pe Văile Cosăului, Marei şi Izei, din Sighetu Marmaţiei, diaconi. A fost o zi frumoasă, astfel că mulţi credincioşi au venit spre biserica de lemn din sat pentru a se ruga împreună cu Chiriarhul locului şi soborul, între ei aflându-se mulţi tineri. Între credincioşi s-au numărat: primarul Col. (rez.) Laurenţiu Batin, doctor în istorie, absolvent de Teologie şi membru în Adunarea Eparhială, împreună cu viceprimarul Ştefan Codrea. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Coral de Muzică Psaltică „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, iar la priceasnă a cântat şi corul bisericii, dirijat de Ioana Oniţă şi Anuţa Pop. Cuvântul de învăţătură În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Episcop le-a vorbit credincioşilor despre Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, despre persecuţiile şi chinurile la care a fost supus Sfântul Gheorghe şi din care a ieşit biruitor, încât cezarul nu a avut ce face altceva, ca să-l suprime, decât să îi taie capul, astfel Sfântul Gheorghe devenind Mucenic al lui Hristos. Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a relatat câteva lucruri despre Giuleşti: „Localitatea Giuleşti de pe Valea Marei este importantă pentru că este locul în care a rezidat şi Sfântul Iosif Mărturisitorul, în zona numită „La Mănăstire”, unde există o biserică de lemn de pe vremea Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul, deci de la 1700, iar astăzi avem o comunitate frumoasă. Credincioşii ortodocşi şi-au construit o nouă biserică, pentru că s-a împărţit în două comunitatea şi ortodocşii au rămas fără locaş de cult. Şi-au construit, la îndemnul nostru, o nouă biserică, de lemn, frumoasă. Iată, în cei 8 ani, au reuşit să o acopere, să o pregătească pentru pictură şi, aşezată fiind sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, se constituie într-o biruinţă din partea lor pentru că s-a făcut exclusiv pe cheltuiala celor 450 de suflete, câţi ortodocşi sunt aici în Giuleşti, păstoriţi de părintele Ioan Vraja, care, la rândul lui, este şi sculptor şi se ocupă de împodobirea şi înfrumuseţarea bisericii. Urmează să execute pictura şi în 2-3 ani să venim să săvârşim slujba de sfinţire”. Punerea pietrei de temelie pentru biserica din Giuleşti s-a făcut în 23 aprilie 2010, iar în 2014, de Sfintele Paşti, s-a slujit pentru prima dată în ea. A fost ridicată după concepţia părintelui paroh Ioan Vraja şi a epitropilor şi ridicată de echipa meşterului Ioan Bârsan din Bârsana. Expoziţie de icoane pe sticlă Este o tradiţie în parohie ca, în Postul Sfintelor Paşti, copiii să picteze icoane pe sticlă, pe care apoi le valorifică. La hramuri şi alte sărbători ale bisericii, se face o expoziţie cu icoanele pictate, pe care astfel credincioşii le pot vedea şi admira. O asemenea expoziţie, cu 28 de icoane, a fost realizată şi de hramul bisericii. Sfinţirea răstignirii Preotul Ioan Vraja şi crâsnicul Vasile Feier au sculptat o răstignire din lemn de stejar la intrarea în curtea bisericii, pe care Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a binecuvântat-o, după încheierea Sfintei Liturghii, spre bucuria credincioşilor. Crucea pentru preotul paroh Pentru efortul de a ridica biserica parohială de lemn din Giuleşti, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin l-a hirotesit întru stravrofor pe preotul paroh Ioan Vraja. La rândul său, părintele Paroh i-a oferit Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, ca să fie păstrată în Muzeul Episcopiei. Andrei Fărcaş, redactor la revista “Graiul Bisericii Noastre” Post-ul Sfânta Liturghie Arhierească la biserica din Giuleşti apare prima dată în Graiul Maramuresului.
  • Orientare • Ştiinţa Electro Sistem, 16 medalii la Cupa Busola de Aur
    În perioada 21-22 aprilie, lîngă municipiul Cluj-Napoca s-a desfăşurat tradiţionala competiţie Cupa Busola de Aur la Orientare în Alergare, întrecere ajunsă la venerabila ediţie cu numărul 51. Peste 200 de concurenţi din ţară dar şi cîţiva de peste hotare au ţinut să ia startul în acest concurs care a constat în cumularea rezultatelor obţinute de participanţi în cele 2 zile de competiţie (o probă de lungă distanţă şi o probă de medie distanţă). Vremea foarte bună, hărţile de calitate şi zona nu foarte dificilă din punct de vedere tehnic au fost factorii ce au influenţat pozitiv desfăşurarea întrecerii, iar cîştigătorii au fost dintre concurenţii cei mai bine pregătiţi. CS Ştiinţa Electro Sistem Baia Mare a profitat de ocazie şi s-a prezentat la această competiţie cu aproape tot lotul, însă unii sportivi au fost urcaţi în categorii superioare de vîrstă, asta pentru a-şi măsura forţele cu sportivi mai bine cotaţi ca ei, mai ales cu puternicii sportivi din localitatea gazdă a acestei întreceri. Testul a fost unul reuşit, deoarece la finalul celor 2 zile de întreceri s-a reuşit obţinerea a 7 medalii de aur, 6 de argint şi 3 de bronz, fiind de altfel cel mai medaliat club de la aceste întreceri. Rezultatele sportivilor de la Ştiinţa Electro Sistem: • Locuri I: Tania Sabou la F10, Alexandra Roman la F16, Roxana Culcean la F20, Alexandro Kotai la M12, Cătălin Vadean la M16, Alexandru Catană la M18, Sebestyen Istvan la M40; Locuri II: Alexandra Creciun la F16, Alina Tecă la F18, Lucia Pop la F50, David Hreniuc la M14, Vlad Peleş la M18, Sergiu Mate la M20; Locuri III: Sebestyen Carla la F10, Andreea Manu la F14, Alexandru Biro la M20. Pentru componenţii clubului băimărean urmează o deplasare importantă, respectiv la Braşov, unde se vor desfăşura Campionatele Naţionale pe Echipe, competiţie ce se va derula în perioada 28 aprilie – 1 mai. Post-ul Orientare • Ştiinţa Electro Sistem, 16 medalii la Cupa Busola de Aur apare prima dată în Graiul Maramuresului.
  • Lucacişti prin Europa • Cracovia imperială
    13 aprilie 2018, ziua în care plecăm spre Polonia. Ne-am strâns cu toţii, cu bagajele pregătite şi cearcăne subtile sub ochi (era 6 dimineaţa), în faţa liceului. În scurt timp, am pornit la drum cu autocarul, râdeam şi cântam. Am făcut o scurtă oprire în Kosice, am intrat într-o mănăstire răcoroasă, afară era cald, eram din ce în ce mai bine dispuşi. Ne-am cazat la un hotel cu camere frumoase, dar am povestit până spre dimineaţă… În a doua zi a excursiei, am vizitat salina Wieliczka, unde am avut un ghid prietenos. Mina de sare era foarte mare, doar 1% se vizitează. Există camere cu animaţii pe peretele de sare, locuri de unde puteai cumpăra un suvenir sau o gustare, pauze pe parcursul turului, pentru odihnă şi respiraţie. Acest lucru mi s-a părut important şi m-am bucurat la maxim de tur! Există restaurant în salină şi spaţiu pentru nunţi şi alte evenimente. Totul este foarte modern şi, în acelaşi timp, natural. Ne-am îndreptat spre castelul Wawel, unde am fost impresionaţi de arhitectura construcţiilor şi de complexul de clădiri regale. Turul a fost lung, am auzit legende poloneze, de exemplu cea a dragonului din Cracovia, care se hrănea cu fecioare. Am aflat despre aspre execuţii şi m-a impresionat faptul că polonezii apreciază corectitudinea, hoţii şi tâlharii fiind pedepsiţi. A treia zi a fost emoţionantă, am vizitat Auschwitz-Birkenau. Mă aşteptam să plâng, dar am devenit mai puternică. Am simţit fiori reci păşind prin acele camere. Sunt expuse obiecte care atrag atenţia vizitatorilor: certificate de naştere ale evreilor, bucăţi din părul acestora, poze ale acelor oameni nevinovaţi. Toate m-au emoţionat şi mi-au dat de gândit. M-a răscolit vizita la Auschwitz, consider că am evoluat în gândire, atât eu, cât şi colegii mei. Pe drumul de întoarcere abia povesteam, eram obosiţi, aşteptam să ajungem în Baia Mare, însă gândurile ne erau încă pe străzile Poloniei. Ne-au însoţit doamnele profesoare Anca Bodnar, Margareta Radu, Magdalena Covaci şi domnul profesor Ionel Bud, în această excursie-lecţie de istorie şi de viaţă. Andreea MARC-HORVATH, clasa a X-a B, Colegiul Naţional “Vasile Lucaciu” Baia Mare Post-ul Lucacişti prin Europa • Cracovia imperială apare prima dată în Graiul Maramuresului.
  • Ziua comunei Strîmtura
    Duminică, 22 aprilie 2018, în aşezarea pitorească de pe Valea Izei s-au desfăşurat două evenimente, este vorba despre hramul bisericii ortodoxe şi întîlnirea fiilor satului, urmate de un spectacol folcloric. Au participat sute de cetăţeni din localitate şi mulţi alţii din vecinătate, din judeţ sau din ţară, iar cîţiva s-au întors acasă de pe unde lucrează peste hotare. Aceste manifestări publice au fost organizate de Consiliul Local şi Primăria comunei Strîmtura, cu susţinerea financiară îl plus a Consiliului Judeţean Maramureş şi cu aportul Asociaţiei „Petreuşii”. Mediatizarea s-a făcut prin postul TV Hora. Primarul ing. Ioan Pasere a fost cel care a regizat tot ce s-a întîmplat frumos în această zi de sărbătoare pentru comunitate. Hramul bisericii Hramul Bisericii din Strîmtura Dimineaţă, la Biserica ortodoxă din Strîmtura, preot paroh Vasile Belea, s-a oficiat hramul acestui lăcaş de cult. Încă nu se ridicase roua din curtea bisericii, cînd în altarul de vară s-au oficiat slujbe şi rugăciuni, Sfînta Utrenie, urmată de Sfînta Liturghie, oficiate de părintele protopop de Sighet, Vasile Pop, împreună cu un sobor de 13 preoţi. Predicile şi cuvintele de învăţătură au fost rostite de preotul protopop şi de către noul preot paroh Gheorghe Bogdan Belea, un tînăr de 35 de ani şi 7 ani de experienţă în preoţie. Acest lucru a fost posibil în urma faptului că fostul preot paroh, dr. Marius Covalcic, a fost instalat în aceeaşi zi ca preot în Parohia “Sfântul Ilie” din Baia Mare. În încheierea hramului, la Căminul cultural din Strîmtura, a avut loc o agapă creştinească şi prietenească. Întoarcerea fiilor Al doilea eveniment de la Strîmtura a fost “Întîlnirea cu fiii satului”, pe stadionul de fotbal “Luceafărul”. Primarul Ioan Pasere a spus: “Iată-ne ajunşi la o nouă ediţie a întîlnirii cu fiii satului Strîmtura, la împlinirea a 692 de ani de atestare documentară, iar evenimentul îl dedicăm Centenarului Marii Uniri din anul 1918. Avem aici şi oaspeţi din Republica Moldova, este vorba de domnul primar din Domulgeni-Floreşti, Vasile Tîltu, alături de Adrian Tîltu, fiul primarului, şi de doamna Viorica Tîltu, consilier local şi om de afaceri”. Alţi invitaţi: Liviu Marian Pop, senator de Maramureş, primari din zonă şi invitaţi de mai departe. Prof. univ. Ioan Hodor de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca a spus printre altele: „De foarte multe ori se vorbeşte despre Centenarul Marii Uniri din 1918 şi se fac referiri la trecut. Cei care au înfăptuit Unirea merită respectul nostru, sînt demni de toată lauda şi trebuie să le facem cunoscute şi acţiunile lor. Aş vrea ca la o sută de ani de la Unire să fim mult mai pragmatici”. Mai multor invitaţi, primarul Ioan Pasere le-a oferit „Diploma de Strîmturean” şi cîte o plachetă aniversară. Invitaţii primarui Ioan Pasere A luat apoi cuvîntul primarul Vasile Tîltu din Republica Moldova: “Am deosebita bucurie că mă aflu aici, în ţara mamă, în ţara din care a fost smulsă partea de Basarabie şi îndepărtată, spre suferinţa poporului basarabean. Ne-au luat limba, geografia, ne-au luat tricolorul, istoria. Venim cu mare dragoste în Maramureş, cu dorinţa ca ţara noastră să revină înapoi la ţara mamă. Dragi fraţi şi surori, eu vă îndemn acum, la 100 de ani de la Marea Unire, să ne ajutaţi să deschidem drumul în istorie. Ar fi bine să ne unim! Spectacolul folcloric Petreuş Ştefan şi fiul său Andrei A urmat petrecerea în aer liber. Pe scena de la stadion, a evoluat Ansamblul folcloric “Coconii Izei” din Strîmtura, instructor Gheorghe Hîrb, care a prezentat o suită de dansuri şi cîntece populare. Au urmat apoi, rînd pe rînd, mai mulţi solişti vocali şi instrumentişti. I-am urmărit cu respect pe rapsozii Ştefan cu fiul său Andrei Petreuş, dar şi pe cei din Ansamblul “Moroşanca” din Sighetu-Marmaţiei, instructor Ileana Matus. Apoi au evoluat soţii Nemeş, familia Ivanciuc din satul Slătioara, Voichiţa Nemeş, Ioan Sas, Anuţa Iuga, Maria Mihali, Niţuca Iusco. S-au schimbat zonele folclorice şi au venit Ansamblul “Cununa Chioarului” din Satulung, Vasile Coca, Adriana Irimuş, Silvia Sota, Elisabeta Guzu, Elisa Hechelciuc şi Lucian Madiar, Crina Horincar, Suzana Felician, Fraţii Felix Galan şi Ioan Dordoi. Ţările Chioar şi Lăpuş au fost reprezentate de îndrăgitele soliste Rafila Bărbos şi Viorica Costenar. • În toate cele petrecute în acea zi frumoasă, s-a dovedit că strîmturenii sînt oameni gospodari şi primitori de oaspeţi, iar comunitatea locală a devenit mai trainică, în aceste vremuri în care coeziunea locuitorilor stă la baza succesului social şi economic. Post-ul Ziua comunei Strîmtura apare prima dată în Graiul Maramuresului.
  • Etapă perfectă pentru CSŞ 2 Baia Mare
    În weekend-ul recent încheiat, CSŞ 2 Baia Mare a avut programate etape sau turnee la nivelul Under 19, 18 şi 16 ale campionatelor de rugby, juniorii băimăreni înregistrînd rezultate excepţionale. Astfel, în campionatul Under 18, CSŞ 2 a cîştigat derby-ul cu CSM Baia Mare, la Under 19 a cîştigat turneul de la Focşani la rugby în 7, iar la Under 16 CSŞ 2 a încheiat pe locul secund turneul de rugby X desfăşurat în capitală. Under 18 Sîmbătă, 21 aprilie, s-a disputat etapa a şaptea a CN Rugby U18 (rugby în 15). CSŞ 2 Baia Mare a cîştigat în deplasare la CSM Baia Mare, pe Arena Zimbrilor, cu 34-0. Pentru CSŞ 2 au înscris: Popoaia 2 eseuri, Ghenea 1, Marc 1, Ferariu 1, Onţ Darin 1 şi transformări Harasim 1, Popoaia 1. Rezultatele etapei: CSM Baia Mare – CSŞ 2 Baia Mare 0-34; CSŞ Bârlad – CSA Steaua Bucureşti 15-61; CT Dinicu Golescu – CS Olimpia Bucureşti 10-10. CSŞ 2 Baia Mare se menţine pe primul loc în clasament, cu 30 puncte, urmat de Steaua, 25 puncte şi CSM Baia Mare – 17 puncte. În etapa următoare, pe 28 aprilie, de la ora 10.00, CSŞ 2 Baia Mare va evolua pe teren propriu (Stadionul Phoenix) în compania echipei CSŞ Bârlad. Under 19 Duminică, 22 aprilie, CSŞ 2 Baia Mare a cîştigat Turneul 5 al CN U19, rugby 7, desfăşurat la Focşani. Rezultate: CSŞ 2 Baia Mare – CSM Bucureşti 57-0; CS Politehnica Iaşi – LPS Focşani 21-14; CT Dinicu Golescu – FC Argeş 29-0; LPS Suceava – CNAV 14-0; CSM – Focşani 5-31; CSŞ 2 Baia Mare – Iaşi 26-7; Argeş – CNAV 5-13; CT Dinicu Golescu – Suceava 21-5; Iaşi – CSM 35-0; Focşani – CSŞ 2 Baia Mare 3-21; Suceava – Argeş 35-0; CNAV – CT Dinicu Golescu 12-12. Locul 7/8: CSM – Argeş 7-17; Locul 5/6: Focşani – CNAV 7-5; Locul 3/4: Iaşi – Suceava 28-19; Locul 1/2: CSŞ 2 Baia Mare – CT Dinicu Golescu 28-0. Under 16 Tot duminică a avut loc Turneul 5 al CN U16, rugby X, ce a avut loc pe Stadionul „Florea Dumitrache” din Bucureşti, turneu la care CSŞ 2 Baia Mare a terminat pe locul 2. Rezultate: CNAV – CSŞ 2 Baia Mare 14-19; LPS Constanţa – CSM Bucureşti 34-0; CSŞ 2 Baia Mare – LPS Constanţa 22-0; CS Cleopatra – CNAV 52-5; LPS Constanţa – CS Cleopatra 0-32; CSM Bucureşti – CSŞ 2 Baia Mare 0-33; CS Cleopatra – CSM Bucureşti 40-0; CNAV – LPS Constanţa 21-0; CSM Bucureşti – CNAV 0-38; CSŞ 2 Baia Mare – CS Cleopatra 0-28. Post-ul Etapă perfectă pentru CSŞ 2 Baia Mare apare prima dată în Graiul Maramuresului.
  • Ce mai citesc tinerii?
    Mâine, 26 aprilie, ora 14:15, la Secţia împrumut carte pentru adulţi din cadrul Bibliotecii judeţene “Petre Dulfu” din Baia Mare, va avea loc o activitate de promovare a cititului, la care tinerii sunt invitaţi să participe din proprie dorinţă, după orele de curs. Vor fi implicaţi voluntari şi utilizatori ai bibliotecii. Scopul acestei activităţi este apropierea tinerilor de carte, descoperirea sau redescoperirea dragostei pentru lectură, dezvoltarea şi consolidarea capacităţii de exprimare liberă, fără teama de a fi criticat. Post-ul Ce mai citesc tinerii? apare prima dată în Graiul Maramuresului.
Adauga publicatie in aceasta coloana
Adauga propriul feed RSS Adauga feed din director
Adauga propriul tau feed RSS
(exemplu: http://site.com/feed.xml)

Introduceti link-ul publicatiei si apasati adauga:

Feed-ul RSS se incarca... feed-ul rss se incarca...
Asteptam sugestiile tale!