Presa.ro - Stiri si presa din categoria Economie

Daca doriti sa schimbati ordinea categoriilor, mergeti la categoria dorita, trageti de aceasta cu mouse-ul si plasati-o pe pozitia pe care doriti sa fie afisata.

Presa din judetul...
Autentificare
 
Curs valutar 20.09.2018
Recomandari
Adauga publicatie in aceasta coloana
Adauga propriul feed RSS Adauga feed din director
Adauga propriul tau feed RSS
(exemplu: http://site.com/feed.xml)

Introduceti link-ul publicatiei si apasati adauga:

Feed-ul RSS se incarca feed-ul rss se incarca...
  • Profesorul Adrian Streinu Cercel, omul care, în urma cercetărilor făcute în domeniul bolilor infecţioase, a descoperit mecanismele cele mai subtile are capuşarii
    În urmă cu câteva zile, RISE Project a publicat o amplă anchetă privind legăturile şi combinaţiile pe care profesorul Adrian Streinu Cercel le are pe piaţa farma din România. Cunoscut ca un adevărat „Guru”, o autoritate incontestabilă în materie de boli infecţioase, profesorul Streinu Cercel se pare că s-a specializat, în paralel şi în domeniul căpuşelor… Veţi vedea, în continuare, de ce… Am găsit o rețetă medicală de succes: Conduce un spital mare la noi, dar îl căpușează cu un offshore din Cipru, pe mână cu un executiv dintr-o corporație americană, deturnând bani de la guvernul norvegian ca să-i testeze de hepatită pe românii săraci. În centrul ecuației se află profesorul Adrian Streinu-Cercel de la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Pastila de la doctor ascunde un război subteran cu tranzacții neștiute prin fundații personale, practici ilegale împământenite în corporații farma, șpăgi către medici influenți, achiziții publice secrete sau campanii mascate de promovare. Sătul, un angajat din România al grupului american AbbVie a reclamat corupția din sistem șefilor săi cei mari din Statele Unite, dar și la DNA. RÂSE a obținut scurgerea de informații, documentele offshore din Cipru și a urmărit sutele de mii de euro primite de doi infecționiști celebri, manageri de spitale, de la Abbvie, numărul 1 pe țară în materie de vânzări farma. Citiţi continuarea articolului aici: https://www.riseproject.ro/articol/spitalul-meu-de-stat/  
  • Următoarea criză va fi a fondurilor de pensii, nu a băncilor
    Pericolele din sistemul financiar au devenit mai insidioase: mai ușor de ignorat, dar și mai periculoase. Când a primit vestea, în anul 2008, Richard Fuld, directorul executiv al Lehman Brothers, că nimeni nu mai poate salva banca de la faliment, se spune că acesta ar fi exclamat: „Deci eu sunt complet idiot?” Un deceniu mai târziu, s-a văzut că Lehman a fost singură bancă americană de investiții care a fost autorizată să eșueze. Celelalte au fost reabilitate şi li s-au eliminat riscurile. Richard Fuld pare să fi fost ultimul „idiot” al crizei financiare. Dar această judecată poate fi prematură. Riscul a fost eliminat ușor și nedureros din sistemul bancar al SUA din ultimii 10 ani. La orice măsură sensibilă, băncile americane au devenit acum mult mai sigure. Băncile europene, care au intrat în criză într-o situaţie mult mai precară şi-au îmbunătățit cifrele, cel puțin. Scenariul dezastrului, care părea foarte aproape în 2008, de prăbușire a pieţei bancare se pare că a fost evitat. Perspectiva bancomatelor incapabile să livreze numerar sau a companiilor care pot plăti salariile a scăzut. Deși riscul nu mai există în sistemul bancar, acesta nu a dispărut total. Devine din ce în ce mai clar, pentru toţi specialiştii, faptul că riscul a fost mutat, în primul rând către sistemul de pensii. Aceasta înseamnă că pericolele pe termen lung din sistemul financiar au devenit extrem de insidioase, mai ușor de ignorat, dar, în cele din urmă, mult mai periculoase. Fondurile de pensii au pierdut cel mai mult din relaxarea cantitativă, principalul instrument folosit pentru salvarea băncilor. Achizițiile masive de obligațiuni au redus randamentele. Acest lucru a creat neajunsuri fondurilor de pensii, care au cumpărat obligațiuni pentru a oferi membrilor lor un venit garantat. Cu cât randamentul obligațiunilor este mai scăzut, cu atât mai scumpă devine finanțarea oricărei garanții. Această problemă a creat o adevărată criză în rândul fondurilor de pensii din sectorul public al SUA. Multe fonduri sunt în căutarea unor căi de ieșire din garanțiile oferite membrilor, pentru că instanțele, pe bună dreptate, sunt de partea acestora. În SUA, deficitul fondurilor de pensii, diferența dintre active și costul finanțării garanțiilor, s-a mărit brusc, după criza financiară. Potrivit lui Mercer, consultant specialist în calcule statistice, companiile din indicele S & P 1500 se confruntă în prezent cu un deficit al fondului de pensii de 229 miliarde dolari, adică 11% din valoarea  activelor. Anul acesta cifrele s-au îmbunătățit datorită creșterii randamentelor obligațiunilor. În momentele cele mai dificile, acest deficit a depășit 600 de miliarde de dolari, adică mai mult de 30% din valoarea activelor. Politica monetară a guvernului american a pompat bani către fondurile de pensii și în alte moduri. Din cauza obligațiunilor care ofereau un venit modest, multe fonduri au recurs la asumarea unor riscuri mai mari. Aceasta a însemnat achiziționarea de strategii financiare, cunoscute sub numele „active alternative”, care se bazează pe efectul de pârghie în realizarea randamentelor. Capitalul privat a fost principalul beneficiar al politicii monetare, deoarece a transformat fondurile de pensii și alți administratori de active mari în furnizori potenţiali de capital. Potrivit estimărilor grupului de cercetare Preqin din Londra, activele controlate de grupurile de capital privat tocmai au trecut pentru prima dată de 3 miliarde USD, înregistrând o creștere de peste 20%, în ultimul an. Odată cu securizarea situaţiei persoanelor înstărite, capitalul privat a devenit o categorie serioasă de active pentru instituțiile mari, fondurile de pensii deținând mai mult de jumătate din activele de capital privat. Între timp, fondurile speculative au înflorit și în perioada post-criză, chiar daca revenirile sunt mediocre. HFR, grupul de cercetare din Chicago, a constatat că activele totale deținute la nivel global de fondurile speculative au crescut de la 1,4 tln dolari. la 3,23 tln dolari, la sfârșitul anului 2008. Politicile care au oferit băncilor din SUA spațiul de respirație pentru a deveni sigure au permis administratorilor de active alternative să vândă către baza de clienți a instituțiilor mari. Există motive întemeiate pentru ca pensiile să fie sub presiune. Spre deosebire de criza bancară, criza fondurilor de pensii nu are niciun moment de pericol critic. Efectele sale rele se stabilesc în timp și există posibilitatea de a putea fi reparate. Cel mai negativ scenariu care se poate întâmpla, este ca politicienii care doresc să întârzie scadenţa acţiunilor lor, pot să facă acest lucru prin blocarea riscului la nivelul la care acesta poate fi ignorat sau prin transmiterea rezolvării problemei către generaţiile următoare. Complexitatea excesivă a pensiilor ajută, de asemenea, la transformarea acestora într-un loc mult mai atractiv pentru că poate suporta riscuri. Puțini le înțeleg, astfel încât scăpa uşor atenţiei tinzând să nu facă obiectul dezbaterilor principale. Evenimentele din 2008 au demonstrat că riscurile care par complicate și obscure pot deveni în curând foarte relevante și subiectul unor dezbateri politice extrem de încinse. Chiar dacă riscul unui accident bancar brusc s-a diminuat, riscul ca o mare parte a populației să fie foarte săracă la vârsta pensionării este în creștere. Este greu să te concentrezi pe o astfel de temă, într-un moment de furie politică care acaparează întreaga lume, dar, specialiştii fondurilor de pensii şi de ce nu, noi toţi ar trebui să ne gândim cu îngrijorare că am putea, la final, să fi înşelaţi.
  • CNIPMMR: Firmele ar trebui amendate cu un procent din profit, nu din sumele rulate anual
    Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), consideră că legea Concurenţei ar trebui modificată, astfel încât firmele să poată fi amendate cu un procent din profit, nu din cifra de afaceri. Studiile arată însă că  majoritatea firmelor îşi încheie exerciţiul financiar pe zero sau pe pierdere. „În România, majoritatea covârşitoare a societăţilor au obiecte de activitate multiple. În aceste cazuri apare ca fiind exagerată sancţiunea prin raportare la întreaga cifră de afaceri, care este rezultatul mai multor activităţi, în domenii diferite. Recent, s-a depus la Camera Deputaţilor un proiect de modificare a Legii concurenţei, pe care îl susţinem datorită beneficiilor aduse mediului de afaceri”, a spus Florin Jianu. În prezent, firmele sunt amendate cu sume cuprinse între 0,5% şi 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior. „Această amendă este foarte dură pentru agenţii economici, având în vedere că cifra de afaceri totală este, de regulă, rezultatul desfăşurării unei activităţi economice în mai multe domenii de activitate. În mod normal, o astfel de sancţiune trebuie circumstanţiată produsului sau serviciului în legătură cu care s-a produs respectiva încălcare a legii”, a subliniat Jianu. Prin proiectul de modificare a Legii concurenţei nr. 21/1996, se propune ca totalul amenzii care urmează să fie aplicată să aibă legătură cu cifra de afaceri aferentă produsului/serviciului care face obiectul conduitei anticoncurenţiale, conform practicii din statele UE. Spre exemplu, spun reprezentanţii CNIPMMR, amenda aplicabilă în Belgia se calculează prin raportare la cifra de afaceri realizată în legătură cu fapta anticoncurenţială, iar în Franţa cuantumul de bază al amenzii se calculează procentual, prin raportare la valoarea vânzărilor realizate în legătură cu încălcarea respectivă, în timp ce în Germania, amenda este calculată prin raportare la cifra de afaceri obţinută din încălcare în perioada de încălcare. Un studiu realizat anul trecut de Creditinfo România arată că doar 5,6% dintre firmele româneşti sunt stabile financiar, îşi plătesc datoriile la timp şi generează profit.
  • Românii vor fi obligați să plătească toate datoriile din ultimii 5 ani. Fiscul deja a început să înştiințeze
    Ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, a anuntat luni ca, pana la jumatatea lunii noiembrie, Fiscul va trimite tuturor celor care au datorii decizii de impunere. Cetatenii vor trebui sa isi plateasca darile pana in luna martie a anului viitor, dar cei care vor achita pana la sfarsitul lui 2018 vor beneficia de o reducere de „minim 10%”. Deciziile de impunere vor viza datoriile din ultimii 5 ani. „Octombrie este termenul pana la care colegii mei vor centraliza toate informatiile. Vom pune martie 2019 termenul de plata, ca si cei care sunt pe anul asta cu veniturile estimate pe 2018. Dar daca respectivii contribuabili platesc pana la final de decembrie, atunci vom propune un discount zic eu substantial, nu 5%, minim 10%, categoric. Pentru ca acolo statul nu a avut acel rol activ, el nu a informat contribuabilul cand trebuia sa il informeze. Si acum daca tot vii cu o astfel de centralizare, ca sa ai un moment T0, trebuie sa vii si cu un stimul consistent, pentru ca oamenii sa isi plateasca. Daca nu, platesc in 2019, in martie. Decizii de impunere pe ultimii cinci ani,din 2013 pana in prezent, efectiv. Imi doresc ca 2019 sa fie anul in care efectiv curatam, stabilim, clarificam, ca de la 1 ianuarie sa incepem curat, sa nu stea contribuabilul sa se gandeasca oare ce a avut de plata”, a spus luni ministrul de Finnte, intr-o conferinta, potrivit Adevarul. El a adaugat ca o alta varianta ce poate fi luata in considerare este sa se aplice „un alt discount, daca platesc pana in martie anul viitor”. Chiar daca Teodorovici spune ca Fiscul are termen de centralizare pana in octombrie si informarea cetatenilor trebuie facuta pana pe 15 noiembrie, ANAF deja a inceput sa trimita masiv decizii de impunere pentru anul 2013, avand in vedere ca datoriile inregistrate atunci se apropie de termenul de prescriptie. Numeroase persoane au sesizat ca sunt puse pe drumuri, pentru ca fie nu au de fapt nimic de plata si trebuie sa dovedeasca asta, fie calculele facute de ANAF sunt gresite.
  • Creşterea pensiilor cu 61% în anul 2020 este „un cadou electoral care va genera dereglări în economie, fiind ca o bombă cu ceas”
    Declaratia îi aparţine d-lui Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România – CNIPMMR, care a menţionat că Proiectul Legii privind sistemul public de pensii sabotează interesele majore ale economiei Proiectul Legii privind sistemul public de pensii sabotează interesele majore ale economiei, în condiţiile în care prevede o creştere a punctului de referinţă cu 79% în următorii trei ani, a afirmat, luni, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferinţă de specialitate. „Modificarea legislaţiei privind sistemul public de pensii are implicaţii multiple sociale şi economice, fiind imperios necesar ca înainte de luarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate ample analize de impact (social, bugetar, economic) şi consultări cu partenerii sociali şi organizaţiile societăţii civile. Conform proiectului, valoarea punctului de referinţă va creşte de la 1.265 de lei, la 1 septembrie 2019, la 1.875 de lei, la 1 septembrie 2021. Aceasta înseamnă o creştere cu 79%, fapt nemaiîntâlnit în vreo altă ţară. Această majorare a pensiilor va aduce creşteri ale taxelor şi impozitelor, dar şi a inflaţiei, cu până la 15%”, a spus Ovidiu Nicolescu. Conform acestuia, noua Lege a sistemului public de pensii trebuie să respecte pe deplin principiile politicii fiscal-bugetare, precum principiul transparenţei, al stabilităţii, cu asigurarea predictibilităţii pe termen mediu, al responsabilităţii fiscale, al echităţii, cu luarea în calcul a impactul financiar potenţial asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung. Reprezentanţii CNIPMMR apreciază că în 2018 va exista un deficit de circa 7 miliarde de lei la bugetul de pensii, ce va fi acoperit de la bugetul general. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează 5,7 milioane de salariaţi şi un salariu mediu brut de 5.362 lei în 2021 (netul urmând să fie 3.313 lei). Astfel, 21,25% din salariul mediu brut în 2021 ar genera venituri la bugetul de pensii de 78 miliarde de lei, în condiţiile unei colectări integrale, iar cheltuielile pentru pensii în 2021 vor fi de 115 miliarde lei, deficitul fiind de peste 30 miliarde de lei.
  • Există posibilitatea ca România să se îndrepte spre o nouă criză bugetară de genul celei din anul 2009
    Anul 2015 a fost cel mai bun, din punct de vedere bugetar, apoi a început o relaxare fiscală păguboasă. Aceasta a dus, pe de o parte, la avansul afacerilor, datorită fiscalităţii în scădere, printr-o serie de modificări la Codul Fiscal. Reversul medaliei a fost însă scăderea veniturilor la buget. Care, în prezent, continuă. Ne îndreptăm, se pare, spre o nouă criză bugetară. „După anul 2015”, detaliază analistul economic Sorin Dinu, „când am atins o anumită stabilitate şi am ajuns la maturitatea consolidării fiscale, politica Guvernului a fost de a cheltui, de a slăbi această consolidare fiscală şi a lua-o din nou pe drumul pe care a pornit ţara în anii 2007-2008”. Din ce în ce mai repede în ultimii doi ani. Ne îndreptăm spre o nouă necesitate de a face consolidare fiscală, cu tot ce derivă de aici. La precedenta consolidare, soluţia a fost reprezentată de impozitarea pensiilor şi tăierea salariilor bugetarilor. Ce soluţie se va găsi acum? Cel mai periculos indicator, a spus pentru RL Dinu, este surplusul activităţii curente, care arată ce bani mai rămân statului fără cheltuielile curente. ”Este de preferat ca, în perioadele de boom economic, excedentul operaţional să fie mare, pentru plata obligatorie a cheltuielilor fixe, pentru că altfel afectezi viaţa multor oameni. Excedentele trebuie să fie mari, cum e situaţia în Bulgaria sau Cehia. Excedentul de cont curent şi cel bugetar consolidează rezerva valutară şi rezervele statului”, explică analistul. Cei care se bucură acum că le-au crescut salariile, când va veni criza, vor avea o mare problemă: statul s-ar putea să nu aibă bani să le mai plătească. „La un moment dat, le va spune că «luna aceasta facem pas, vă dăm numai jumătate de salariu», cum s-a întâmplat în Grecia”, prevesteşte Sorin Dinu. Specialistul a făcut un tabel cu bugetele generale consolidate ale României între anii 2006 şi 2018, pe categorii bugetare. În bugetul general al statului există, logic, activităţi curente (plata salariilor, subvenţii, bunuri şi servicii, asigurări sociale de sănătate), care dau un rezultat operaţional, unde se vede, de exemplu, şi care este disponibilul din activitatea fiscală a statului pentru cheltuielile de capital. „Cheltuielile de capital din anul acesta sunt mult mai mari decât în anii trecuţi. În decembrie acestea oricum cresc foarte mult. Ce discutăm în cursul anului, ca deficit, se dublează sau se triplează în luna a douăsprezecea. Modelul de venituri arată o creştere moderată până prin luna martie, cam ca anul trecut, apare un vârf în iulie, urmat de altul în octombrie, apoi o scădere înspre decembrie”, a explicat Dinu. „Modelul de deficit pe cash pentru perioada anilor 2006-2018”, a detaliat acesta, „arată un deficit bugetar maxim pe la jumătatea anului 2009. În anii 2008-2009, veniturile curente au fost pe negativ”. Nu era destulă lichiditate pe pieţe. Apoi, pe măsură ce a continuat consolidarea fiscală ulterioară, s-a ajuns la situaţia din anul 2015 – 42 de miliarde de lei excedent, adică aproape 10 miliarde de euro. A fost cel mai bun moment bugetar al României de după criza din anul 2009. „Noi atunci am atins obiectivul deficitului structural. Atunci am stat cel mai bine. Apoi a început să scadă. Afirm că, până la finalul anului, va ajunge pe minus”, spune expertul. Altă categorie este activitatea de asigurări sociale (contribuţiile pentru pensii, cele de sănătate, celelalte contribuţii sociale). „În perioada anilor 2006-2007, s-au strâns nişte bani, apoi, în anul 2008, au început problemele. Anul acesta, datorită creşterii salariilor, în special în sectorul de stat, s-a ajuns la excedent. Este cu dus-întors, pentru că, în momentul în care nu vei mai putea să plăteşti salariile acestea nesustenabile, va începe scăderea”, atrage  atenţia Sorin Dinu. Evoluţia cea mai sugestivă a unei categorii bugetare este cea a soldului operaţional, care arată clar disponibilul curent al României. „Pe şapte luni din anul 2018”, atrage atenţia Dinu, „avem acelaşi disponibil ca pe tot anul 2017: 5 miliarde de lei. Din care trebuie făcute investiţii, reparaţii, înzestrarea Armatei şi plata serviciului datoriei, care este în jur de 40 de miliarde de lei anual”. Mai apoi, trebuie acoperită şi factura fondurilor europene. „În anii 2009-2010, în plină criză, soldul operaţional era pe roşu, cu deficite, apoi a urmat consolidarea fiscală de până în anul 2015, când s-a ajuns la un excedent de 22 de miliarde de lei. Aici trebuia rămas”, spune expertul. A fost modificat Codul Fiscal, cu relaxări fiscale, iar resursele disponibile au scăzut de la an la an. Anul acesta suntem pe plus datorită excedentului de pe partea de pensii, dar acesta va scădea în următoarea perioadă. Probabil că până la finalul anului şi aici va fi pe minus”, prevesteşte Sorin Dinu. Ce înseamnă că România este pe deficit la această categorie bugetară? „Deja, pe minus, discutăm despre credite”, detaliază Dinu, arătând că „cheltuielile de capital pe primele şapte luni din anul 2018 sunt deja la -8 miliarde de lei”. Starea cheltuielilor de capital este un bun semnal precursor al crizei ce urmează. Trecerea pe roşu la această categorie a fost decalată, înainte de criza din 2009, cu un an sau doi. Anii pe roşu au fost 2006 şi 2007. Acum, pe acelaşi model, s-ar repeta modelul matematic de atunci. Ceea ce nu ne dorim deloc. Toate detaliile pe: https://romanialibera.ro/economie/romania-s-ar-indrepta-spre-o-noua-criza-bugetara-de-genul-celei-din-anul-2009-752424
  • România, împrumut de 450 mil. Euro, de la Banca Europeană pentru Investiții, pentru Programul de Dezvoltare Rurală
    Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) acordă României un împrumut de 450 milioane euro pentru a finanţa contribuţia naţională la punerea în aplicare a Programului de Dezvoltare Rurală (PNDR), alături de ajutoarele nerambursabile de la fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020. Împrumutul a fost aprobat cu prilejul reuniunii Consiliului de Administraţie al BEI, care are loc la Bucureşti. „Banca Europeană de Investiţii a avut şi are un rol foarte important privind dezvoltarea economică în România. Sunt foarte multe proiecte, sume importante acordate României, iar împrumutul de azi, de aproximativ 450 milioane euro, este o finanţare importantă pentru sectorul rural din România. Este a şasea finanţare de acest tip. Îmi aduc aminte că acum 10 ani am semnat un prim acord cadru de finanţare de aproape un miliard de euro. Este important felul în care România trebuie să schimbe abordarea privind implementarea şi derularea acestor contracte. Trebuie să insistăm foarte mult pe modul în care se derulează proiectele, modul în care se urmăreşte zi de zi, lună de lună, derularea unor proiecte, pentru ca banii să fie folosiţi la timp, trebuie să insistăm foarte mult pe modul în care se derulează proiecte, modul în care se urmăreşte zi de zi, lună de lună derularea unor proiecte pentru ca banii să fie cheltuiţi la timp. Din păcate, în ultimele săptămâni am avut la nivel de Guvern Hotărâri de Guvern prin care modificăm termenul de finalizare a unor împrumuturi. Am spus că trebuie să fim mai atenţi şi, atunci când este cazul, să justificăm foarte bine dacă este cazul de prelungiri de astfel de acorduri”, a declarat, cu ocazia semnării acordului de împrumut, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici. Preşedintele BEI, Werner Hoyer, a precizat, la rândul său, că acordul semnat luni vizează „planurile făcute” pentru perspectiva financiară 2014 – 2020 şi a subliniat că banca operează în România de mai bine de 25 de ani, perioadă în care a acordat împrumuturi de circa 13 miliarde dolari. „Vin aici în mod regulat din 1994. Am venit de foarte mult timp pentru că la vremea respectivă coordonam procesul de aderare al României la Uniunea Europeană. La acel moment, acum 24 de ani, nu era foarte clar, mai bine zis săpat în piatră, că România va deveni membru al Uniunii Europene, va avea preşedinţia Consiliul UE sau că ministrul de Finanţe urma să devină preşedinte al Consiliului Guvernatorilor BEI. Este un foarte bun moment să celebrăm şi să felicităm România pentru avansul pe care l-a înregistrat şi să-i mulţumim domnului ministru Teodorovici pentru munca pe care a depus-o şi o va depune ca preşedinte al Consiliului Guvernatorilor. Ceea ce am semnat azi priveşte planurile făcute pentru perspectiva financiară 2014-2020 şi aici vine rol Băncii Europene de Investiţii în sprijinul programelor, proiectelor ce au fost deja antamate. Având în vedere că ne pregătim cu toţii pentru preşedinţia Consiliului UE ce va fi deţinută în următorul semestru de România şi că mâine şi poimâine va avea loc aici întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI, momentul semnării acordului cadru între noi nu puteam fi mai bine găsit. Banca Uniunii Europene şi-a început operaţiunile în România de mai bine de 25 de ani. În 2007, România s-a alăturat UE şi, din acel an până acum, BEI a furnizat României împrumuturi de circa 13 miliarde dolari destinate dezvoltării economiei ţării”, a spus Hoyer. Promotorul proiectului va fi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar beneficiarii finali ai împrumutului vor fi o serie de entităţi publice şi private. Aceasta este a doua operaţiune a BEI care sprijină dezvoltarea rurală în România. Operaţiunea anterioară, în valoare de 300 milioane de euro, care a sprijinit PNDR 2007-2013, a fost finalizată, de plăţile din cadrul acesteia beneficiind circa 900 de proiecte de infrastructură rurală, 4.000 de fermieri şi IMM-uri din domeniul industriei agroalimentare şi din sectorul forestier.
  • România a avut în luna august, pentru a şaptea lună consecutiv, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene
    Datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat),arată că avansul preţurilor de consum a fost de 4,7%, după o rată anuală a inflaţiei de 4,3% înregistrată în iulie. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a scăzut în august până la 2,1%, de la 2,2% în iulie, în timp ce în zona euro inflaţia a scăzut până la 2% de la 2,1% luna precedentă. În rândul statelor membre UE, cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în România (4,7%), Bulgaria (3,7%), Estonia (3,5%) şi Ungaria (3,4%). Comparativ cu situaţia din luna iulie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 22 state membre, a rămas stabilă în alte cinci ţări şi a crescut în zece state (inclusiv în România, de la 4,3% la 4,7%). În cazul zonei euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2% în august, de la 2,1% luna precedentă. Cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut preţurile la energie (0,87 puncte procentuale), urmate de preţurile la servicii (0,59 puncte procentuale) şi de cele la alimente şi ţigări (0,48 puncte procentuale). Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), dat publicităţii pe 11 septembrie, preţurile de consum în România, în luna august 2018, comparativ cu august 2017, au crescut cu 5,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,7%. Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (septembrie 2017 – august 2018) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2016 – august 2017), calculată pe baza IPC, este 4,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,5%”, se arată într-un comunicat al INS remis Agerpres. Datele INS arată că preţurile mărfurilor alimentare au scăzut uşor în august, faţă de luna anterioară, cu 0,17%. Cu toate acestea, citricele şi fructele meridionale au înregistrat o creştere cu 3,1%, iar ouăle s-au scumpit cu 1,01%. Pâinea şi produsele de franzelărie au consemnat o creştere cu 0,22%, iar în ceea ce priveşte carnea, preparatele din carne şi conserve din carne, cel mai mult s-a scumpit carnea de bovină, respectiv 0,48%. La polul opus, fructele proaspete s-au ieftinit cel mai mult, respectiv cu 8,1%, alte legume şi conserve de legume (-2,22%), zahăr (-1,1%). Scăderi de preţ, nesemnificative însă, s-au înregistrat, în luna august faţă de iulie, la cartofi, miere şi lapte. În cazul preţurilor nealimentare, cele mai importante majorări de preţuri au fost consemnate la gazele naturale (+5,59%) şi energie electrică (+2,05%). În schimb, au fost înregistrate uşoare scăderi la ceasuri, aparate audio-video, articole sportive, şi la combustibili şi încălţăminte, dar la toate aceste categorii scăderea a fost de sub 1%. Mai departe, pe segmentul serviciilor, în august, comparativ cu iulie, cel mai mult s-au majorat serviciile poştale, cu 21,54% şi tarifele pentru transportul aerian (+2,42%), în timp ce faţă de decembrie 2017 tot serviciile poştale sunt în topul scumpirilor cu acelaşi procent de 21,54% şi transportul aerian cu 18,66%. Singura scădere a fost consemnată în august faţă de iulie la serviciile de telefonie cu 0,1%.
  • Conform noului proiect de modificare a legii insolvenței, oamenii de afaceri ar putea scăpa de datoriile la stat, prin intrarea statului în acționariat, pe o poziție minoritară
    Statul, care este acum pe poziţia a doua la masa credală în recuperarea datoriilor, după angajaţi, ar putea să nu mai recupereze nimic. Pe lângă faptul că se ajunge în situaţia unor minusuri la bugetul de stat, există şi posibilitatea de a încuraja astfel de comportamente, potrivit specialiştilor consultaţi de HotNews.ro. Cazul Tel Drum: Despre Tel Drum s-a vehiculat că este controlată de Liviu Dragnea. La aceasta companie, care şi-a cerut anul acesta insolvenţa, creanţele bugetare însumează peste 12 milioane lei conform G4media.ro. Dacă statul devine acţionar în companie, prin noua lege a insolvenţei, nu ar mai recupera nimic. Cazul Interagro: O altă companie mare în insolvenţă, dar care ar putea avea parte de ajutor, compania omului de afaceri Ioan Niculae, de la care Direcţia Generală de Mari Contribuabili a cerut la masa credală suma de 14,5 milioane lei. Lista este lungă. Numai anul acesta au intrat în insolvenţă 316 companii mari, comparativ cu 243, anul trecut. Pe total firme, mari, medii şi mici, în primele 8 luni numărul insolvenţelor însuma peste 5.000, cu circa 2% în scădere faţă de perioada similară din 2017. Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a spus că este foarte greu de stabilit cota-parte a companiei de către stat. „Cum se va stabili cota parte? Va trebui să se evalueze compania. Cum evaluezi o companie aflată în insolvenţă? Sunt mai multe metode, dar toate se bazează pe perpetuitatea viitoare a numerarului generat de firmă. Adică câţi bani produce compania în viitor, actualizaţi în prezent. Poţi să estimezi aşa ceva în insolvenţă? Este foarte greu de stabilit cota parte de participaţie a statului ca acţionar, pentru o companie aflată în insolvenţă, pentru că atunci este în perioada ei cea mai proastă, este impredictibil şi nu prea ai cum să stabileşti valoarea unei companii aflate în insolvenţă, alta decât valoarea netă a activelor. Dacă faci aşa, e cam zero, pentru că o companie în insolvenţă este foarte îndatorată şi are valoarea contabilă a activelor, cu amortizare, egală cu datoriile. Atunci după ce scazi datoriile ce înseamnă? Că valoarea companiei este zero? Atunci statul ce deţine? X la sută din ce? Din zero?”, a spus Guda. Toate detaliile pe: https://www.capital.ro/s-a-aflat-adevarul-ce-lege-ar-vrea-dragnea-sa-dea-pentru-tel-dru.html
  • Remus Borza: „Conversia datoriilor în acţiuni poate fi văzută ca o renaţionalizare mascată, diferită de cea a comuniştilor, pentru că statul devine acţionar majoritar”
    Modificările aduse recent Legii 85/2014 privind insolvenţa persoanelor juridice, care prevăd printre altele şi conversia datoriilor firmei către bugete în acţiuni care vor fi preluate de stat, sunt aspru criticate de specialiştii în insolvenţă.  Principalele modificări aduse legii insolvenţei:   * Conversia datoriilor firmelor către buget în acţiuni, pe care le poate prelua statul, dacă firma privată este în reorganizare. * După 5 ani de insolvenţă, firma trece direct în faliment. * Administratorul judiciar supraveghează permanent activitatea debitorului şi nu mai poate fi ales de debitor. Este numit de judecătorul sindic aleatoriu din lista administratorilor judiciari autorizaţi. * Nu se face nicio plată fără semnătura administratorului judiciar. * În 60 de zile de la data la care o firmă a cerut intrarea în insolvenţă se va face o inspecţie fiscală pentru a vedea dacă nu este vorba despre o insolventă frauduloasă. Specialiştii în insolvenţă spun că modificările aduse legii de resort sunt de fapt „o naţionalizare mascată” a firmelor private aflate în dificultate financiară, prevederi absolut neconstituţionale, având în vedere că încalcă dreptul la proprietate. „Legea insolvenţei transformă statul în acţionar la firmele falite şi chiar mai mult aduce prin modificările sale noi elemente neconstituţionale. Practic, printr-un plan de reorganizare, statul ajunge să fie patron la patron, sau acţionar la persoana juridică pe care o reorganizează”, a spus la rândul său av. dr. Adrian Cuculis. Motivul declarat al modificărilor aduse Legii insolvenţei este, în opinia legiuitorilor (Ministerul Finanţelor şi Comisia de Prognoză sunt iniţiatorii proiectului de act normativ), acela de a colecta cât mai mult din datoriile firmelor la buget. În opinia specialiştilor însă, acest lucru este departe a se putea realiza prin preluarea acţiunilor de către stat. „Din expunerea de motive se poate interpreta că scopul modificării legii este de a colecta cât mai eficient şi mult la bugetul de stat, însă aşa cum legea este dată spre modificare, pare să calce în picioare celelalte categorii de creditori”, a precizat av. Cuculis. De aceeaşi părare este şi preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), Niculae Bălan. „Din expunerea de motive înţelegem că se doreşte o recuperare consistentă a datoriilor către buget, dar proiectul nu rezolvă această problemă. Plus că am identificat un conflict de interese între un practician în insolvenţă şi alţi experţi, evaluatori. Cum adică: dacă îţi alegi un avocat să te reprezinte în faţa instanţei înseamnă că e ceva în neregulă?! Ar trebui să te duci în instanţă şi să-ţi dea judecătorul unul din oficiu?! Aşa se întâmplă şi în cazul insolvenţelor. Dacă o firmă propune un administrator judiciar nu înseamnă că e vorba despre un aranjament”, a explicat preşedintele UNPIR. Specialiştii în insolvenţă consideră că, în forma actuală, legea va fi declarată neconstituţională în integralitatea sa. „Pe de altă parte, se pune mai multă presiune pe administratorii de procedură (administratorii judiciari), pentru că ei trebuie să supravegheze permanent activitatea debitorului. Pe scurt, practicianul în insolvenţă va fi acarul Păun al procedurii, pentru că el va fi tras la răspundere. Nu se poate face o asemenea discriminare între datoriile comerciale şi cele bugetare, practic ţinându-l pe debitor într-o stare de moarte clinică financiară fiindcă are datorii mai mari de 50% din totalul lor către stat”, a explicat av. Cuculis. Întrebat dacă într-adevăr se pot recupera 63 milioane de lei de la firmele aflate în insolvenţă, Remus Borza a spus că numărul firmelor aflate în dificultate financiară a crescut galopant în ultimii ani. „Sunt peste 50.000 companii aflate în insolvenţă. În fiecare din ulltimii trei ani au intrat în această procedură circa 10.000 de firme. Vorbim aici de 10% dintre companiile active din România”, a încheiat Borza. Toate detaliile pe: https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/modificarile-legii-insolventei-nationalizare-mascata-firmelor-private-1_5b9a4a97df52022f7565f9c3/index.html
  • Arad eyes infrastructure development
    While its priorities include the management of 70 million Euro infrastructure projects, Arad authorities have also been working on supporting local companies, according to Arad Mayor Gheorghe Falca, who attended BBWs Arad Business Roundtable 2009. In the presence of local business representatives, ...
  • Domestic leasing market shrunk severely in Q1
    Romanias leasing market posted a 73.6 per cent decline in the first half of the year compared to the same period of 2008, reaching a volume of 776.65 million Euro, according to the Financial Companies Association ALB). Automotive acquisitions generated contracts worth a total of 507.15 million...
  • Sibiu businesses complain about bureaucracy
    Although Sibiu is one of the most active regions in attracting European funds, the local business community has expressed its dissatisfaction with the difficult bureaucratic stages that companies must complete to access the funds. The effects of the economic crisis and banks tighter lending policie...
  • ROFMA develops Property Facility Management in Romania
    Functioning as a non-profit organization, ROFMA The Facility Management Romanian Association) has launched its local operations by supporting, developing and promoting property and facility management services. It has also developed collaborations with companies and international associations in it...
  • Metro supports its clients
    While in its first ten years of operations on the local market, Metro Cash amp; Carry Romania implemented a strong network expansion strategy, the German company is focusing on supporting its clients businesses this year, according to the companys Corporate Communication Department.Referring ...
  • Investors in Timisoara request support
    Representing an attractive destination for investors, the city lying on the banks of the Bega River has been an important economic center since the early 90s. While the total investments in Timis county currently amount to around 950 million USD, the business community is not only dealing with the ...
  • Korean Ambassador takes pride in his achievements
    As his mandate in Romania is coming to an end, the South Korean Ambassador, Choi Ihl-son, is pleased with his achievements in the last three years. Determined to play an important role in boosting relations between the two countries, the Ambassador has seen the consolidation of the bilateral trade, ...
  • World Bank launches new partnership strategy with Romania
    The World Bank Board of Directors has discussed a new Country Partnership Strategy CPS) with Romania, which sets the rationale and framework guiding the program of the World Bank Group in Romania for 2009-2013. According to the financial institution, the strategy sets out how the World Bank Group w...
  • Canadians seek opportunities in crisis
    As she reaches the end of her mandate in August, H.E. Marta Moszczenska, Ambassador of Canada in Romania, feels satisfied with the way bilateral relations and business ties between Romania and Canada have evolved.Ready to take on a new diplomatic assignment, in Buffalo, New York, she will be car...
  • Iasi Business Roundtable 2009
    together withBucharest Business Week continues its series of events focusing on the success stories of Romanian and foreign investors, who have...
Adauga publicatie in aceasta coloana
Adauga propriul feed RSS Adauga feed din director
Adauga propriul tau feed RSS
(exemplu: http://site.com/feed.xml)

Introduceti link-ul publicatiei si apasati adauga:

Feed-ul RSS se incarca... feed-ul rss se incarca...
Asteptam sugestiile tale!