Presa.ro - Stiri si presa din categoria Economie

Daca doriti sa schimbati ordinea categoriilor, mergeti la categoria dorita, trageti de aceasta cu mouse-ul si plasati-o pe pozitia pe care doriti sa fie afisata.

Presa din judetul...
Autentificare
 
Curs valutar 23.02.2019
Recomandari
Adauga publicatie in aceasta coloana
Adauga propriul feed RSS Adauga feed din director
Adauga propriul tau feed RSS
(exemplu: http://site.com/feed.xml)

Introduceti link-ul publicatiei si apasati adauga:

Feed-ul RSS se incarca feed-ul rss se incarca...
  • Adunarea Generală a Creditorilor a aprobat planul de reorganizare a RADET
    Primaria capitalei a anunţat că planul de reorganizare a RADET şi un addendum prin care acesta este actualizat cu soluţia agreată de principiu, potrivit căreia activitatea RADET va fi transferată către Compania Municipală Energetica S.A, au fost aprobate în Adunarea Generală a Creditorilor. Potrivit unui comunicat de presă transmis de Primăria Capitalei, planul de reorganizare a RADET depus la grefa Tribunalului Bucureşti în data de 2 februarie 2018, precum şi Addendum-ul prin care acesta este actualizat cu soluţia agreată de principiu prin HCGMB nr. 296/2018, potrivit căreia activitatea RADET va fi transferată către Compania Municipală Energetica S.A. în locul fuziunii cu ELCEN, au fost aprobate în cadrul Adunării Generale a creditorilor RADET, care a avut loc în cursul zilei. Prin urmare, Planul de reorganizare va fi trimis pentru confirmare judecătorului sindic. Gabriela Firea a explicat: „Poziţiile publice exprimate de administratorul judiciar al ELCEN, precum şi modul în care au amânat timp de peste un an adoptarea Planului de reorganizare a RADET, arată limpede că preocupările entităţilor aflate în subordinea guvernului nu sunt legate de modul în care bucureştenii sunt alimentaţi cu energie termică, ci doar de recuperarea unor datorii istorice, generatoare probabil de comisioane şi onorarii de succes sau, şi mai grav, de interese politice meschine. Îi asigur pe toţi locuitorii Capitalei că furnizarea agentului termic nu va fi oprită nici măcar un minut, indiferent dacă RADET şi/sau ELCEN vor intra în faliment, iar soluţia găsită de Primăria Capitalei împreună cu grupurile politice reprezentate în Consiliul General pune bazele funcţionării sustenabile a sistemului şi a modernizării acestuia în perioada următoare.” În comunicat se arată că, potrivit procesului verbal al şedinţei, în condiţiile în care voturile ELCEN şi ANAF asupra Planului de reorganizare a RADET şi Addendum-ului sunt ambigue, deşi creanţele lor sunt conservate în proporţie de 100%, iar din analiza comparativă a îndestulării în procedura de reorganizare versus faliment rezultă că ELCEN şi ANAF au un grad de recuperare mai mare în procedura de reorganizare decât în faliment şi întrucât cele două entităţi publice nu au ataşat documentelor lor de poziţie testul creditorului privat, urmează a se considera că ambele entităţi publice au aprobat implicit Planul de reorganizare depus la 02.02.2018 şi Addendumul din 19.12.2018.
  • România a avut o rată anuală a inflaţiei de 3,2% în ianuarie, cea mai mare din UE şi de peste două ori mai mare decât media UE
    Datele publicate de Oficiul European de Statistică arată că rata anuală a inflaţiei a scăzut în ianuarie la 1,4% în zona euro şi la 1,5% în Uniunea Europeană, de la 1,5% şi, respectiv, 1,6% luna precedentă, iar România, Letonia, Estonia şi Ungaria au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflaţiei din UE. Cifra furnizată de Eurostat este similară cu estimările analiştilor dar este sub ţinta avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Obiectivul BCE este să menţină creşterea preţurilor în apropiere de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică. Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (3,2%), Letonia (2,9%), Estonia şi Ungaria (ambele cu 2,8%), iar cele mai scăzute în Grecia (0,5%), Croaţia şi Portugalia (ambele cu 0,6%). Comparativ cu decembrie 2018, inflaţia anuală a scăzut în 16 state membre ale UE, a rămas stabilă în cinci şi a crescut în şapte ţări (inclusiv în România). În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut preţurile la servicii (0,70 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări (0,36 puncte procentuale). În schimb, inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut în zona euro până la 1,2% în ianuarie, de la un nivel de 1,1% în luna decembrie. Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de Banca Centrală Europeană la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
  • PURCARI 1827 – Vinuri adevărate cu o poveste fascinantă
    Interviu – VICTOR BOSTAN, Fondator şi CEO al Grupului Purcari Fascinanta poveste a vinului de Purcari a început în urmă cu aproape două secole, în anul 1827. A stat pe masa marilor dregători ai vremurilor dar şi pe cea a celor umili. Pe toţi i-a încântat prin gustul, parfumul şi tăria sa. A traversat anii grei ai comunismului în urma cărora, pentru o scurtă perioadă, s-a refugiat în uitare. În urmă cu 15 ani, solul nisipos aflat între ţărmul Mării Negre şi Nistru, a reînceput să rodească, licorile obţinute acolo fiind, tot mai mult, căutate şi apreciate pe pieţele din întreaga lume. Renaşterea se datorează unui vizionar, priceput şi dedicat culturii vinului, domnul Victor Bostan, fondator şi CEO al Grupului Purcari, de la care am aflat fascinanta poveste pe care vă invit să o citiţi în continuare. F.S. Din câte ştiu, Cramele Purcari se află situate pe drumul dintre Chişinău şi Odessa? V.B. Da, se află la 100 km de Chişinău şi 80 km de Odessa, dar în linie dreaptă suntem la numai 20 km de Marea Neagră. F.S. Înseamnă că se aseamănă, ca poziţionare faţă de Marea Neagră, cu Murfatlarul… V.B. Ca poziţionare, da, dar din punctul de vedere al condiţiilor climaterice este diferit. La noi este o climă continentală, maritimă, ceva mai severă din cauza influenţei mai mari pe care o are uscatul. La noi este puţin mai rece dar apropierea de mare şi de malul Nistrului are darul să îmblânzească vremea, făcând iarna mai puţin aspră iar vara mai răcoroasă. De asemenea, viile noastre sunt situate pe nişte dulci coline, orientate spre vest, sud vest, iar solul calcaros, nisipos, este perfect pentru viticultură. Avem un studiu, în acest sens, făcut în urmă cu aproximativ 50 de ani, care spune că exact sub viile noastre se găseşte un masiv de unde urma să se extragă piatra pentru reconstrucţia Odessei, la acea vreme. Deasupra acestui masiv, avem straturi succesive de argilă, pietriş şi nisip, care ajută foarte mult la calitatea vinului nostru. Din punct de vedere al umidităţii ne aflăm la limita minimă, dar asta este foarte bine pentru calitatea strugurilor. Astfel, putem spune că avem condiţii perfecte, atât pentru cantitate cât mai ales pentru calitate. F.S. Acolo, pe acele coline, au fost vii dintotdeauna? V.B. Da, istoric vorbind… Din anul 2003 – 2004, noi am replantat toate viile, cu o generaţie nouă, de calitate premium, fără viruşi, cu o selecţie de clone de foarte bună calitate, cu altoi şi port altoi, conform cerinţelor actuale, ale pieţei secolului XXI. F.S. Înţeleg de la dumneavoastră că noile vii sunt, în totalitate, importate. V.B. Da, sunt aduse 80% din Franţa iar din Italia am adus Feteasca Albă, Feteasca Neagră şi Montepulciano. Cele două soiuri de fetească sunt obţinute în urma unei selecţii atente din cele româneşti şi moldoveneşti, pe care le-am curăţat de viruşi dându-le o nouă viaţă. Montepulciano este un soi care se găseşte numai în Italia pe care noi am dorit să îl încercăm şi la noi, pe o suprafaţă de 5 ha. S-a aclimatizat foarte bine şi acum, din acest soi, obţinem un roze foarte bun. F.S. Pentru că am ajuns la roze, spuneţi-mi câte ceva despre aceste vinuri care sunt în trend. Cel puţin vara, am observat că se consumă foarte mult, atât de doamne cât şi de domni. Cum se obţine acest vin pentru că, din câte ştiu, nu există un soi de viţă special… V.B. Vinul roze se obţine din struguri negri. Culoarea specifică se obţine prin iscusinţa vinificatorului şi prin tehnologie, care presupune stoarcerea rapidă a strugurilor. Există un moment de întrerupere a scurgerii mustului care trebuie să aibă toate caracteristicile necesare: aromă, gust şi culoare. Aceasta este adevărata măiestrie iar noi avem astfel de vinificatori care fac o adevărată artă din obţinerea vinurilor. Într-adevăr, la nivel mondial, vinul roze înregistrează un trend ascendent, foarte rapid. În urmă cu 10 ani, consumul era de numai 2-3%, pentru ca acum, în unele ţări, să depăşească 10, chiar 15%. Este un vin uşor, unanim acceptat, care merge servit în orice moment al mesei, cu aproape toate mâncărurile. Din acest motiv este foarte apreciat şi de doamne. Noi, la Pucari, pot spune, că am obţinut un echilibru perfect între culoare, gust şi aromă. Etalonul de culoare al acestui vin este “pielea cucoanei”. Vinul roze a apărut, pentru prima dată, în Franţa, în Provence. Fiind foarte repede acceptat, francezii au început să îl producă în cantităţi industriale, zeci de milioane de sticle. F.S. Vinificatorii dumneavoastră sunt din Republica Moldova? V.B. Da, vinificatorii sunt moldoveni dar avem un consultant italian cu care colaborăm de peste 10 ani, Federico Giotto, oenolog cercetător, care are în portofoliu o mulţime de brevete de invenţie în domeniu, recunoscute la nivel mondial. F.S. Din câte crame este format Grupul Purcari? V.B. Sunt patru crame din Republica Moldova şi una din România. Una dintre cele din Republica Moldova este Crama Purcari care are o podgorie de 260 ha, aflate pe colinele din imediata vecinătate a vinăriei, la o altitudine de 200-250m deasupra mării şi la câteva sute de metri de Nistru. Orientarea este către sud-est, sud şi sud-vest. Avem 15 soiuri de viţă de vie, europene: cabernet, merlot, sauvignon, chardonnay, pinot şi aşa mai departe, dar şi soiuri autohtone, din Republica Moldova: fetească albă, fetească neagră şi rară neagră. Mai avem fetească neagră de România şi soiul georgian, saperavi care este foarte important în compoziţia cupajului Negru de Purcari. F.S. Care sunt celelalte crame? V.B. În Grupul Purcari intră Vinăria Bostavan cu două crame, Oneşti şi Etulia, Vinăria Bardar care face distilatul de vin, numit divin, în Republica Moldova şi Crama Ceptura din România. F.S. Când a intrat Crama Ceptura în Grupul Purcari? V.B. În anul 2004. După ample lucrări de reconstrucţie, în anul 2005 am procesat prima roadă şi am plasat pe piaţă acest brand. F.S. Am aflat că sunteţi în curs de a alătura Grupului Purcari şi Podgoria Huşi. Este adevărat? V.B. Ne aflăm într-un proces de răscumpărare, din faliment, a acestei podgorii care, din păcate, a ajuns în această situaţie. Deocamdată am răscumpărat datoriile faţă de bănci şi mergem până la finalul procedurii de faliment. F.S. Acolo, mai există ceva? Podgoria mai produce? V.B. Crama există, la fel şi podgoria care se află într-o zonă foarte bună, foarte interesantă cu Tămâioasă de Bohotin, cu Busuioacă de Bohotin, cu soiuri albe foarte interesante, sauvignon, fetească albă şi fetească regală, aş spune, unice, cu potenţial uriaş pentru producţia de spumante. Dotarea tehnică este destul de bună, însă necesită investiţii pentru că progresul tehnologic merge într-un ritm foarte rapid. Mai ales, dacă vom produce spumant va trebui să aducem toată tehnologia de ultimă oră, necesară. Mie mi se pare foarte important să punem la punct un nou portofoliu de produse şi să obţinem vinuri noi, de calitate superioară, cu gusturi şi arome mult mai rafinate. F.S. Aţi păstrat structura de personal? V.B. Deocamdată noi nu putem face nimic, acolo. Există un lichidator judiciar care face totul, pentru că este declarat falimentul. După încheierea tuturor procedurilor vom răscumpăra toate activele şi vom deveni proprietari. În acest moment, toţi muncitorii au fost disponibilizaţi. Acolo a rămas doar paza şi o echipă de întreţinere a bunurilor, pentru ca acestea să nu-şi piardă valoarea. Sperăm ca procedura de faliment să nu dureze mai mult de o jumătate de an şi că vom putea să cumpărăm această vinărie pentru a demara investiţiile şi pentru a reangaja oamenii. F.S. Tot aşa era şi Crama Ceptura la momentul achiziţionării? V.B. Ceptura era într-o situaţie mult mai rea, deplorabilă aproape. Acolo nu se mai produsese nimic de mai bine de 10 ani. Prin comparaţie, Vinăria Huşi a produs până la sfârşitul lui noiembrie 2018. Avem o arhivă cu fotografii ale Cramei Ceptura de la momentul achiziţionării. Era o paragină… Pe acoperiş creşteau copaci. A trebuit să demolăm tot. Am păstrat doar nişte piloni ai uneia dintre secţiile de prelucrare a strugurilor. Restul a fost reconstruit de la zero. În plus, Ceptura nu mai avea deloc plantaţie în timp ce Husiul are 250ha aflate într-o stare foarte bună. F.S. La Huşi se produce celebra Zghihară şi Busuioacă de Bohotin, vinuri pe placul cuplului de tristă amintire? V.B. Da, Zghihara era vinul preferat al lui Ceauşescu. F.S. Vinificatorii de la Huşi sunt români sau moldoveni? V.B. Fostul proprietar, Sergiu Bunescu, este basarabean dar are cetăţenie română de mai bine de 20 de ani. Acolo, la Huşi, este o singură persoană din Republica Moldova, restul sunt localnici. F.S. De la cine aţi cumpărat Crama Ceptura? V.B. Crama Ceptura se afla, la momentul cumpărării, în proprietatea Cramelor Halewood. Acolo avem un vinificator din Republica Moldova, restul angajaţilor fiind, de asemenea, localnici. Avem la nivelul Grupului Purcari, o echipă de vinificatori din Republica Moldova, foarte tineri şi foarte buni, formaţi la şcoala noastră şi care, aşa cum v-am spus, sunt coordonaţi, de mai bine de 10 ani, de firma italiană Giotto Consulting, care aparţine cunoscutului oenolog Federico Giotto. Colaborarea noastră s-a rodat în timp astfel încât toate procesele se derulează foarte rapid, lucru extrem de important. F.S. Să ne întoarcem la Crama Purcari… Acolo există câteva vinuri foarte interesante: Roşu de Purcari, Negru de Purcari şi Ice Wine care este foarte apreciat. V.B. Istoric vorbind, timp de 180 de ani, de la începuturi până în anul 2003 când a intrat în posesia noastră, la Purcari s-au produs doar două vinuri: Roşu de Purcari şi Negru de Purcari. După reconstrucţie, noi am introdus vinurile albe: Sauvignon, Chardonnay, Pinot Gris şi Rozeul, foarte căutat şi apreciat. În urmă cu 6-7 ani am început producţia de Ice Wine iar în urmă cu doi ani am implementat proiectul de spumante obţinute prin metoda clasică de fermentare în sticlă. În anul 2017, am lansat primele trei etichete, un extra brut, un brut şi un roze brut, care au obţinut medalii, la prima ieşire la expoziţia Effervescents du Monde 2017. Mai mult decât atât, Cuvée de Purcari Rosé Brut a obţinut medalia de aur. F.S. Atât de tinere şi totuşi au reuşit să impresioneze juriul… V.B. Da, pentru că au o calitate excepţională. În 2018 am suplimentat sortimentul cu încă o etichetă de spumant din Fetească Albă, 100% soi autohton. A fost un experiment destul de complicat şi riscant pentru că nimeni nu a făcut până acum un astfel de produs, spumant din Fetească Albă. A fost o adevărată provocare care risca să nu fie bine primită dar ne-a ieşit. Pot spune cu certitudine acest lucru pentru că şi la Effervescents du Monde 2018 am obţinut două medalii de aur, una dintre acestea fiind atribuită spumantului din Fetească Albă. Brut-ul alb Purcari a intrat în top 10 cele mai bune spumante din lume. F.S. În privinţa podgoriilor aveţi planuri de extindere? Mă gândesc că în condiţiile în care obţineţi atâtea medalii, cererea va creşte. V.B. Suntem deja nevoiţi să facem acest lucru. Extindem podgoriile, an de an, cu câte 20-30ha, pentru că cererea este într-o continuă creştere. Politica noastră prevede ca producţia să se bazeze 100% pe struguri produşi de podgoriile noastre pe care le controlăm din toate punctele de vedere, pentru a elimina toate riscurile calitative posibile. F.S. Îmi spuneaţi că soiurile de viţă sunt din import? V.B. În perioada 2004-2006 au fost replantate toate cele 260ha. În anii 2010-2011, am plantat, pe câteva suprafeţe mici, viţa din soiul Montepulciano şi Fetească Albă. A fost un experiment foarte bun. Astăzi, din soiul Montepulciano facem un roze foarte bun, pentru colecţia Vinohora inspirată din “dansul strugurilor”. Aici avem trei sortimente: Vinohora Alb, unde combinăm Fetească Albă cu Chardonnay, Vinohora Roze, obţinut din Montepulciano combinat cu Fetească Neagră şi Vinohora Roşu, unde avem Malbec cu Rară Neagră. F.S. Ce cantităţi de vinuri produceţi, la nivel de grup? V.B. La Vinăria Purcari producem 3.000.000 de sticle de vin şi 100.000 de sticle de spumant. Pentru anul 2019 vom creşte producţia la 3.500.000 de sticle de vin şi 300.000 de sticle de spumant. La Bostavan, care este cea mai mare vinărie cu o plantaţie de 750ha, producem 12.000.000 de sticle de vin. Şi aici, în urmă cu doi ani am început producţia de spumant prin metoda acrotofor, de fermentare în cuve de inox sub o presiune de 5 bar. Producem deja un număr de peste 1.000.000 de sticle de spumant sub marca Dor. Producem şi distilat de vin, Divin Bardar, aproximativ 4.000.000 de sticle de cu vârste de 3, 5, 7, 10, 12, 15 şi 20 de ani. Acestea sunt vândute cu precădere în Republica Moldova şi în Belarus. În urmă cu câteva luni, am adus produsul şi în România. Gradul de tărie este de 41-420 iar conform tehnologiei de producere şi gustului este asemănător cognac-ului franţuzesc. Nu este brandy, nu este o simplă băutură alcoolică. Este un distilat de vin echivalent cu cognac-ul franţuzesc. F.S. Care este componenţa acţionariatului Grupului Purcari, în acest moment? Înţeleg că în luna Februarie 2018 v-aţi listat la Bursa Bucureşti. V.B. După listare componenţa este următoarea: 25% deţin eu, Victor Bostan, 23% fondul de investiţii american, Horizon Capital, care a intrat în acţionariat în anul 2010 investind aproximativ 18 milioane de dolari, 3% fondul de investiţii al Băncii Mondiale, IFC, care în anul 2008 a investit 5 milioane de dolari, 39% este împărţit între 5 mari fonduri de investiţii din Stockholm, Frankfurt, Londra şi din România iar 10% este deţinut de mici investitori români, care au cumpărat acţiuni pe bursă. În total avem peste 1000 de acţionari care au adus un aport important companiei. Purcari este singura companie din Republica Moldova, listată la bursă. Din domeniul vinului suntem singura companie listată, atât din România cât şi din Republica Moldova. F.S. Ca şi capacitate de producţie sunteţi peste Cricova, la fel de celebra vinărie din Republica Moldova? V.B. Din punctul de vedere al capacităţii totale suntem mult peste Cricova. Şi din punct de vedere al calităţii suntem mult peste. Sigurul segment la care ei sunt deasupra noastră este cel al spumantelor unde Cricova este lider naţional. Pe noi ne stimulează această concurenţă mai ales pentru că ne aflăm la început de drum, în acest domeniu, având numai doi ani de când am început producţia. Eu am convingerea că vom avansa foarte rapid, premiile obţinute îmi întăresc acest sentiment. F.S. Ca formație profesională, aveți legătura cu domeniul vinului? V.B. Eu sunt, de specialitate, oenolog… Am absolvit Institutul Politehnic din Chişinău, specialitatea Tehnologia Vinului, în anul 1982. După acel moment, am lucrat în Uniunea Sovietică la o cramă din Judeţul Hâncesti, undeva prin zona Albiţa. După destrămarea Uniunii Sovietice a început declinul acestei industrii. Este momentul în care am ales calea businessului începând diferite proiecte de vânzare a vinurilor produse de diverse crame sub etichete personalizate. Aportul meu era eticheta, marca şi desfacerea care este cea mai importantă parte a oricărui business. În anii 1994-1995 s-au rupt toate relaţiile cu Rusia şi cu toate celelalte state din Uniune motiv pentru care găsirea unor parteneri de afaceri noi, cărora să le vinzi produsele, reprezenta cea mai importantă parte a afacerii. În anul 1999 am plecat în Rusia, în regiunea viticolă Krasnodar, unde sunt 100.000ha cultivate cu viţa de vie. Acolo am cumpărat o vinărie aflată, de asemenea, într-o paragină totală. La momentul sosirii mele, acolo nu se mai produsese vin de mai bine de 15 ani. Am luat totul de la zero. Am construit şi amenajat, am adus tehnologia, utilajele de care era nevoie şi am relansat producţia în anul 2000. În anul 2002, eram deja numărul 1 în Rusia. Vinăria se numea Kubani Vino. Imediat, în anul 2003, am primit o ofertă de vânzare a vinăriei şi nu am ezitat pentru că, pentru mine, în Rusia, erau prea multe riscuri. Fiind din Republica Moldova, era mult prea complicat pentru mine să rezist, acolo. Pentru acest proiect am locuit 3 ani la Moscova unde mi s-a născut şi unul dintre copii. Când am primit oferta, nu am mai stat pe gânduri, am vândut tot şi m-am întors în Republica Moldova cu gândul de a face ceva frumos, în liniştea de acasă. Aşa am cumpărat, în anul 2003, întâi Crama Etulia Bostavan, apoi Crama Oneşti care a fost alipită la Bostavan şi Crama Purcari. În anul 2004 am cumpărat Crama Ceptura din România şi în 2006 Crama Bauer. Toate aceste crame au avut un punct comun. Toate se aflau în paragină totală la momentul cumpărării. Tot în anul 2003 am reconstruit Château Purcari care se afla într-o stare deplorabilă. Ca să înţelegeţi mai bine, acolo se vindeau autocisternele la fier vechi pentru a se putea plăti salariile celor câţiva angajaţi. Ne-am mişcat foarte repede astfel încât în toamna anului 2003 am început prelucrarea strugurilor şi am obţinut primul vin, împreună cu noua mea echipă. Până în anul 2004 am renovat toată partea istorică, hotelul, beciul, crama şi anexele, pentru ca în luna octombrie a aceluiaşi an să lansăm activitatea turistică a Château Purcari care are 13 camere pentru oaspeţi, două restaurante şi două terase amplasate deasupra beciurilor păstrate în forma originală, datând din anul 1827. F.S. Ştiu că la un moment dat Republica Moldova a trecut prin momente dramatice din punct de vedere economic, provocate de “Marele Prieten de la Răsărit”. V.B. Da. În lună martie 2006, Rusia a instituit embargo asupra tuturor produselor importate din Republica Moldova. A fost un moment mult mai complicat… Embargo înseamnă stoparea importurilor însă ruşii au sistat şi plata unei cantităţi de peste 100 de milioane de sticle de vin moldovenesc aflată pe teritoriul lor, pe care au distrus-o. Vinăriile din Moldova au pierdut atunci peste 200 milioane de dolari, valoarea produselor distruse. Noi am pierdut peste 13 milioane de dolari. F.S. Pentru cititorii noştri vă rog să îmi spuneţi povestea acestui embargo care, iată, v-a produs pagube enorme. V.B. Preşedintele Putin, împreună cu echipa sa, mai ales cu reprezentantul său special, Dimitri Kozak, au elaborat un proiect de federalizare a Moldovei, în urma conflictului din Transnistria, prin care doreau să obţină, pentru aceasta, statut de independenţă. Astfel Transnistria urma să iasă legitim din componenţa Moldovei. Proiectul a fost numit “Kozak” şi urma să fie semnat la Chişinău, în primăvara anului 2006. Automobilele de protocol, echipa de securitate şi bucătarul personal al preşedintelui Putin, deja ajunseseră în Moldova. Rămăsese doar că acesta să se urce în avion şi să sosească la Chişinău. În acel moment, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avut tăria să-i telefoneze lui Putin pentru a-i spune că vine degeaba pentru că nu va semna documentele. Foarte supărat, preşedintele Putin, a renunţat la deplasare şi în două săptămâni a instituit embargoul pentru toate produsele importate de la noi. Pe noi, producătorii de vin, ne-a lovit cel mai crunt. În acea perioadă, exporturile de vin către Rusia erau în valoare de peste cinci sute de milioane de dolari. În această situaţie, pentru Moldova norocul a fost deschiderea către Uniunea Europeană pentru că a facilitat dezvoltarea rapidă a multor ramuri ale agriculturii, în special. A crescut foarte mult valoarea produselor agricole: fructe, legume, grâu, floarea soarelui şi alte culturi, care au devenit foarte căutate pentru calitatea lor dar şi foarte bine plătite. Până în anul 2006, vinul reprezenta ponderea principală a exporturilor Republicii Moldova, peste 50%. Pe acest fond, după 2006, a început să se dezvolte şi industria textilă, producția de subansamble pentru automobile şi multe altele, astfel încât ponderea vinului a ajuns la numai 10%. De aceea, Putin când a instituit embargoul a ştiut sigur unde loveşte. Mulţi producători de vin nu au reuşit, din păcate, să găsească noi pieţe de desfacere, timp de 2-3 ani. În acest timp, via nu a putut să aştepte. Sunt lucrări curente care trebuie făcute, pentru care este nevoie de bani. În acea perioadă, din cauza embargoului, multe vinării au intrat în faliment, pierzându-se astfel multe plantaţii de vița de vie. Pe de o parte au fost pierderile uriaşe, imediate, dar şi multe alte pierderi colaterale care sunt greu de cuantificat. Răul făcut Republicii Moldova a fost foarte mare. Chiar şi acum, după 12 ani de la acel moment, s-a recuperat doar o cincime din pierderea suferită atunci, industria vinului comprimându-se de cinci ori. F.S. Există şi acum zone viticole abandonate? V.B. Da. Cu siguranţă pentru că nici jumătate dintre producători nu au reuşit să supravieţuiască economic. Efectul embargoului încă se resimte. F.S. Dumneavoastră cum aţi suportat această pierdere uriaşă? V.B. A trebuit să ne reorientăm. Am deschis rapid şi am dezvoltat alte pieţe că România, Polonia, Republica Cehă sau Ţările Baltice. Înainte de embargo, 95% din producţia Republicii Moldova mergea în Rusia, de aici şi pierderea enormă. În paralel am început să caut investitori pentru că presiunea devenise foarte mare mai ales pentru că şi băncile au stopat creditarea. Astfel, în mai 2008, am primit 5 milioane de dolari de la IFC, Fondul de Investiţii al Băncii Mondiale în schimbul cărora am cedat 3% din acţiuni. Cu aceşti bani am reuşit să stabilizez situaţia semnând mai multe memorandumuri cu băncile creditoare. Pentru dezvoltare însă, aveam în continuare nevoie de bani. După îndelungi căutări, în anul 2010 am ajuns la Fondul american Horizon Capital care a venit cu 18 milioane de dolari aducând totodată liniştea de care aveam nevoie. F.S. Este foarte posibil ca la un moment dat şi Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană. În aceste condiţii, ştim cu toţii că vor apărea şi anumite constrângeri. Dumneavoastră cum vedeţi această posibilitate, din punct de vedere al businessului pe care îl conduceţi? V.B. Din punct de vedere al desfacerii nu s-ar schimba nimic. Uniunea Europeană are taxa vamală zero pentru toate produsele din Republica Moldova iar în privinţa cantităţilor nu mai există contingente. Din acest motiv, 65-70% din producţia moldovenească se exportă acum în Uniunea Europeană, nu în Rusia, cum se întâmpla anterior. F.S. Dar din punct de vedere al producţiei, cum stau lucrurile? V.B. În cazul în care vom adera la Uniunea Europeană se va pune doar problema suprafeţelor plantate cu viţa de vie. Nu vom mai avea voie să facem extinderi de culturi, aşa cum i s-a impus şi României în momentul aderării. Suprafeţele pe care le ai cultivate la momentul intrării, acelea rămân. Este o restricţie dar nu este ceva cu totul negativ. În urmă cu 60 de ani, când culturile nu erau controlate, mulţi producători de calitate erau nevoiţi să vândă la preţuri foarte mici pentru că, pe piaţă, concurenţa era neloială. Astfel nu existau suficienţi bani pentru dezvoltare. Era mai mult o luptă pentru supravieţuire. Preţul vinului de calitate proastă dicta preţul pieţei. Soluţia găsită, la nivelul Uniunii Europene, a fost de a reglementa această situaţie prin controlul suprafeţelor cultivate. A fost un lucru extrem de pozitiv pentru că, iată, toţi producătorii de vinuri au succes şi lupta se dă doar pe tărâmul calităţii. F.S. Acum, pe ce pieţe exportaţi? V.B. Exportăm în peste 25 de ţări dar în 10 dintre acestea, este concentrată 80% din cantitate: România, Polonia, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Estonia, China, Corea şi Japonia. Mai vindem foarte bine în Croaţia, Turcia, Finlanda, Olanda, Marea Britanie, SUA, Canada, India şi pe continentul african. F.S. Care dintre aceste pieţe are cel mai mare potenţial de creştere? V.B. Evident, China este piaţa cu cea mai mare creştere, cu toate că este extrem de complicată. Acolo abia acum se stabileşte piaţa, consumul, preţul… Sunt exagerări foarte mari. Spre exemplu, poţi găsi un vin de 10 euro, în Europa, la 100 de euro în China. Noi ne dorim ca vinul să devină şi acolo un produs accesibil pentru toată lumea nu unul de lux. Încercăm să convingem partenerul chinez să ţină adaosul în frâu. F.S. Am înţeles politica lor de preţ dar dumneavoastră vă încasaţi banii? V.B. Cu China lucrăm doar cu plata în avans pentru că sunt riscuri foarte mari iar instrumentele de garantare lipsesc aproape cu desăvârşire. F.S. Mi-aţi spus că exportaţi şi în Africa. Interesant! V.B. Da, acolo exportăm cu mare succes divinul. Am semnat, de curând, un contract de distribuţie cu Coca Cola Helenic. Practic vom folosi platformele lor de distribuţie, dominante, inclusiv pe cele din Africa. Acestea sunt prezente în Ucraina, Rusia, Belarus, Cehia, Polonia, România, Turcia şi aşa mai departe. F.S. Care vă sunt concurenţii pe aceste pieţe? V.B. Toate marile branduri internaţionale, franţuzeşti, italiene, spaniole, chiliene, argentiniene, neo-zeelandeze si australiene, în compania cărora stăm pe aceleaşi rafturi. Bătălia este foarte dură dar şi frumoasă. Noi stăm foarte bine. Pe multe pieţe chiar stăm mai bine decât multe branduri prestigioase cu cifre de afaceri de 7-8 sute de milioane de dolari, cum este Concha y Toro din Spania. F.S. Care este atuul vinurilor de Purcari? V.B. În primul rând, cred că avem un excelent raport calitate-preţ. Apoi, în ultimii 10 ani, am câştigat câte un coş de medalii de aur la cele mai prestigioase concursuri, așa cum sunt Decanter şi Effervescents du Monde. Avem scoruri excelente şi pe aplicaţia Vivino unde se găsesc toate aprecierile consumatorilor. Pot spune că acolo depăşim foarte multe branduri prestigioase. Pe multe pieţe, soiurile autohtone: Fetească Albă, Fetească Neagră și Rară Neagră fac diferenţa, fiind foarte căutate pentru calitate, aromă, gust şi chiar pentru tărie, toate vinurile noastre având peste 130 . Continuăm să câştigăm teren consistent. F.S. Cum vă promovaţi produsele? V.B. Avem diferite formule în funcţie de pieţe. Noi şi distribuitorii lucrăm cu companii de publicitate, sau avem echipe locale de promovare, sub coordonarea şi controlul nostru, foarte strict. F.S. Design-ul sticlelor şi etichetele, arată foarte bine. Unde le produceţi? V.B. Facem aproape totul intern. Avem propria echipă de designeri, dar lucrăm şi cu marile agenţii de publicitate şi de creaţie cu care am dezvoltat proiecte interesante, mai ales în ultimii 10 ani. Ne place să credem că facem totul temeinic, aşa cum se cuvine. Producem peste 90% din sticlele în care îmbuteliem vinul, la Chişinău, la fabrica Glass Container Company. Această companie este total nouă şi beneficiază de tehnologie ultramodernă, de ultima generaţie. Doar pentru Negru de Purcari, Alb de Purcari, spumant şi Ice Wine, importăm sticlele din Italia, de la Vetreria Etrusca, producător specializat în realizarea de ambalaje exclusive, din sticlă. Cu această companie colaborăm de peste 12 ani. F.S. Nu numai că faceţi business dar şi oferiţi business, pe orizontală… V.B. Sigur că da, pentru că în afară de sticle cumpărăm etichete, cutii şi alte articole destinate ambalării produselor. În holding avem peste 1.500ha de viţă de vie la care noi facem absolut toate lucrările, cap-coadă, de la tăiat până la culesul strugurilor, cu oamenii noştri. F.S. Calitatea vinului este, neîndoielnic, excepţională… Designul sticlelor, etichetele, de asemenea arată foarte bine. Cu toate aceste, la toată gama dumneavoastră reuşiţi să aveţi preţuri mai mult decât rezonabile, accesibile. Cum aţi încheiat anul 2018? V.B. 2018 a fost un an foarte bun dar şi foarte complicat, în acelaşi timp. Pentru prima dată în istorie, culesul a început cu 20 de zile mai devreme. Eu nu am auzit să se mai fi întâmplat vreodată aşa ceva. La 15 august au fost coapte, deodată, toate soiurile albe, merlotul şi cabernetul. Aceasta a presupus un efort foarte mare la cules. A fost o adevărată provocare din punct de vedere al organizării în condiţiile unor temperaturi foarte ridicate, în jur de 350C, care reprezintă, de obicei, o problemă foarte gravă pentru calitatea vinului. Între 15 august şi 15 septembrie am lucrat sub o presiune uriaşă, solicitând la maxim toate capacităţile frigorifice existente. După 15 septembrie lucrurile au început să se liniştească. Am realizat o cantitate mai mare cu 20-30% la o calitate, foarte bună. La vinuri albe, a fost anul chardonnay-ului iar cele roşii, absolut toate, au fost excelente, ca extract, aromă şi gust. Din păcate, din cauza condiţiilor atmosferice şi a culesului care a început cu 20 de zile mai devreme, anul acesta nu am mai avut recoltă pentru ice wine. Nu puteam să lăsăm ciorchinii până la căderea frigului. Ar fi fost un timp foarte lung în care strugurii s-ar fi depreciat total. F.S. Ce alte proiecte aveţi pentru viitor? V.B. În principal să creştem, să dezvoltăm pieţele. Suntem pe cale să semnăm contracte mari în Germania, Belgia şi Olanda. Vom dezvolta şi capacităţile de producţie. La sfârşitul anului trecut am fost la expoziţia de tehnologie pentru producerea vinului Vinitech Sifel Bordeaux, unde am semnat mai multe contracte de achiziţie de utilaje în valoare de 5 milioane de euro. F.S. Aveţi în vedere să extindeţi şi gama de produse? V.B. Da, avem câteva idei noi pe care vi le vom dezvălui la momentul oportun. Acestea reprezintă actul de creaţie al vinificatorului, în funcţie de trendurile internaţionale. Aşa s-a întâmplat, spre exemplu, în privinţa rozeului unde suntem nr. 1 în România, Moldova şi Ucraina. La fel s-a întâmplat şi în cazul Pinot Gris sau Sauvignon. Piaţa vinului este foarte frumoasă pentru că este într-o continuă schimbare. Consumatorul caută mereu ceva nou, ceva care să-l surprindă. Aşa s-a întâmplat în domeniul spumantelor unde au apărut vinurile frizzante, uşoare, savuroase, aromate şi foarte accesibile consumatorilor. F.S. Lumea a început să înţeleagă că vinul de calitate reprezintă o adevărată cultură fiind îmbrăcat, întotdeauna, în poveste. De fapt aceasta este cea care vinde. V.B. Aveţi dreptate. Chiar şi în China, dacă nu ai poveste, produsul în sine nu prezintă interes. F.S. În Rusia mai vindeţi, după ce v-a lovit atât de rău? V.B. Foarte puţin. Câteva camioane pe an pentru că riscurile sunt enorme şi avem la dispoziţie alte pieţe pe care le putem dezvolta liniştiţi. F.S. Dar piaţa rusească merită ţinută sub observaţie, fiind foarte mare şi cu potenţial, dacă, vreodată, lucrurile se vor schimba. V.B. Evident! Eu sunt convins că la un moment dat ne vom întoarce în Rusia. Chiar dacă acolo vodka încă deţine supremaţia consumului, noile generaţii au început să prefere vinul. Am observat acest trend în cei trei ani cât am locuit la Moscova. În general, în restaurantele gourmet, de lux, vinul este în topul servirii. F.S. Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi mai ales pentru fascinantele poveşti împărtăşite. A fost o reală plăcere.
  • Falimentul RADET este iminent, urmând a fi pronunțat în 27 februarie, în cadrul Adunării Creditorilor
    Primăria București admite că falimentul RADET, regia de termoficare, este iminent, urmând a fi pronunțat în 27 februarie, în cadrul Adunării Creditorilor și vine în Consiliul General cu propunerea ca activitățile de furnizare de agent termic și apă caldă să fie mutate pe o altă firmă. Nu este însă vorba despre Compania Municipală Energetica, una dintre cele 22 de firme înființate de primarul Gabriela Firea, ci despre o alta – Termoenergetica, care se va înființa prin divizarea CMEB. În afară de Termoenergetica, va mai apărea încă o companie, Compania Municipală Energetica Servicii București, care va efectua servicii adiacente celor de termoficare. Cele 2 noi companii municipale vor fi înființate „în scopul continuării serviciului de alimentare cu energie termică”, dar și „datorită iminenței intrării în procedura falimentului” a RADET, potrivit documentelor Primăriei. Sursa citată subliniază că, dat fiind că este vorba de o hotărâre care privește patrimoniul municipalității, pentru adoptare este nevoie de votul a două treimi dintre consilieri, deci și de acordul cel puțin a unei părți a opoziției din CGMB. O parte din sprijin deja îl are, este vorba de cel al consilierilor PNL, având în vedere că planul cu divizarea CMEB și transferul activităților RADET pe una din firmele rezultate este al unui penelist, Gabriel Dumitrașcu, personaj cu state vechi în administrația de stat, fiind fost director în AVAS, fost șef al Privatizării de stat OPSPI, fost șef RADET, actual consilier al pesedistul Dumitru Chiriță, președinte ANRE. De altfel, Dumitrașcu nu ezită să se prezinte, pe rețelele sociale, ca artizanul “salvării” termoficării bucureștene. Lucrurile sunt însă departe de a fi clare în cee ace privește soarta RADET, având în vedere că PNL are puține voturi în CGMB. USR, care are 30%, a acuzat-o, în repetate rânduri, pe Gabriela Firea că a patronat dezastrul RADET, prin privarea Regiei de investițiile atât de necesare. USR este artizanul campaniei în instanță împotriva companiilor municipale, obținând și o decizie a Curții de Apel care a declarat înființarea lor ilegală.  O poziționare clară, punctuală, în problema RADET nu a fost încă exprimată. Cel mai important însă cum va acționa PSD București, care deține cele mai multe mandate de consilieri. Organizația București, la care Firea nu mai este lider, de la puciul eșuat împotriva președintelui Liviu Dragnea, a lansat tot mai multe atacuri la adresa primarului iar, prin vocea lui Orlando Culea, cel care este susținut de PSD pentru funcția de viceprimar, a precizat că firmele municipalității trebuie de îndată deființate, potrivit deciziei Curții de Apel. RADET a convocat în 22 februarie o nouă ședință a creditorilor Regiei, pentru aprobarea planului de reorganizare și a actualizării acestuia, însă votul pozitiv decisiv, cel al ELCEN, stă sub semnul întrebării. Precedenta adunare, din 14 decembrie 2018, convocată în același scop,  a fost amânată după ce Ministerul Energiei și Romgaz, acționarii ELCEN, principalul creditor al RADET, au decis în AGA companiei să solicite expres această amânare, deoarece vor ca, mai întâi, modificarea planului să fie aprobată de Consiliul General al Municipiului București (CGMB), lucru care nu s-a întâmplat. Planul inițial prevedea ca atât activele și operațiunile ELCEN, cât și cele ale RADET, să fie preluate de către Compania Municipală Energetica a Primăriei Capitalei, însă acest lucru ar crea acum mari incertitudini, după ce, în noiembrie anul trecut, Curtea de Apel București a decis definitiv anularea hotărârilor Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de aprobare a înființării unui număr de 20 de companii municipale bucureștene, printre care și Energetica.  Potrivit planului de reorganizare a ELCEN, Compania Municipală Energetica a Primăriei  ar fi urmat să preia ELCEN prin transfer de afacere și nu prin cumpărarea titlurilor de la acționari – Ministerul Energiei și Romgaz – cum era preconizat inițial, iar prețul transferului ar urma să fie egal cu suma estimată oficial că s-ar obține din vânzarea forțată a activelor ELCEN, în ipoteza falimentului societății, de 891,3 milioane lei. Printre cele mai importante elemente ale planului de reorganizare sunt reevaluarea în scădere a creanței istorice a ELCEN asupra RADET, de la 3,7 miliarde lei la doar 1,095 miliarde lei, bani pe care Primăria Capitalei se va obliga să-i plătească producătorului de energie termică. Astfel, ELCEN ar fi obținut și dreptul de a-i fi rambursată de la bugetul de stat TVA în valoare de circa 543 milioane lei, drept de încasare care va fi compensat cu creanțe bugetare asupra companiei insolvente. În plus, Primăria se va angaja să-i despăgubească și pe ceilalți creditori ai RADET. ANAF, care s-a opus planului, deține peste 54% din totalul creanțelor asupra ELCEN. Totul se va decide în Adunarea Creditorilor RADET din 27 februarie.  
  • Guvernul elimină taxele miniere și modifică redevențele, luând ca reper cotațiile de pe bursele internaționale
    Guvernul vrea să elimine taxele anuale pe activitățile de prospectare, explorare și exploatare minieră, datorate de titularii de licențe din domeniu și stabilite în sume fixe aplicate la kilometrul pătrat de perimetru minier, după ce intenționa să le majoreze cu 5%, și să modifice redevențele miniere, potrivit proiectului noii Legi a minelor. Astfel, în draftul de act normativ citat nu se mai regăsesc taxele anuale pe activitățile de prospectare, explorare și exploatare minieră, prevăzute de Legea minelor în prezent în vigoare. După cum a relatat Profit.ro, taxa anuală pe activitatea de prospecțiune urma să fie majorată de la 341 la 358 lei/kmp de perimetru minier, cea pe activitatea de explorare – de la 1.367 la 1.437 lei/kmp, iar cea pe exploatare minieră – de la 34.180 la 35.923 lei/kmp. Prin ultima rectificare bugetară de anul trecut, Guvernul estima că va încasa în plus din taxele pe prospecțiuni, explorări și exploatări miniere nu mai puțin de 60 de milioane de lei, în condițiile în care legea inițială a bugetului de stat pe 2018 prevedea încasări de numai 6,37 milioane lei din aceste surse. În 2017, încasările bugetare din taxe miniere s-au ridicat la 20,7 milioane lei. Proiectul noii Legi a minelor modifică redevențele miniere, una dintre principalele schimbări fiind că, pentru unele resurse minerale, redevența datorată va fi stabilită prin raportare la un preț de referință fixat prin luarea ca reper a cotațiilor respectivelor substanțe pe bursele internaționale. Astfel, prețul de referință, în cazul minereurilor feroase și neferoase, minereurilor de metale nobile, radioactive și elemente rare și disperse, precum și pentru produsele reziduale miniere și aur și argint aluvionar, va reprezenta prețul mediu al fiecărui metal din concentrat ($/U.M.) pe piață bursieră (Londra – LME, Germania-Boerse, KMDGroup, KITCO), stabilit de către Guvern în ultimul trimestru al anului curent pentru anul următor. Draftul de act normativ stipulează: „Valoarea producției miniere reprezintă, în cazul minereurilor feroase și neferoase, minereurilor de metale nobile, radioactive și elemente rare și disperse precum și pentru produsele reziduale miniere și aluviunile auro argentifere, produsul dintre prețul de referință și cantitatea de produs minier. Prețul de referință se stabilește trimestrial, prin norme interne, de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale.”
  • Budăi: Pilonul II de pensii nu va fi desfiinţat, iar contribuţiile vor fi mai mari decât în anul 2018
    Sumele virate în contul Pilonului II, respectiv 3,75% din salariu, vor fi mai mari în acest an decât anul trecut, având în vedere că şi salariile au crescut. Ministrul Muncii, Marius Budăi, omite să spună acest lucru, nepomenind nici de faptul că, odată cu majorarea salariilor au crescut şi sumele virate în contul pensiilor publice. ”În pofida la ceea ce spun unii clarvăzători care ne critică tot timpul, vreau să vă spun că suma plătită în 2019 către administratorii Pilonului II de Pensii este de 8,65 miliarde de lei, faţă de 7,71 de miliarde de lei în 2018. Iată că nu avem în intenţie să desfiinţăm Pilonul 2 de pensii. Din 2017  se tot spune că vrem să desfiinţăm şi noi, tot an de an, achităm o sumă mai mare”, a mai spus ministrul.   Surse avizate din mediul privat au explicat pentru „Adevărul” cum stau lucrurile de fapt: „Angajatorul reţine din salariul angajatului 25% pe care-i virează 21,25% către pensiile publice şi 3,75% către pensiile private obligatorii. Toţi aceşti bani ajung la Casa Naţională de Pensii Publice, care-i virează la rândul ei administratorilor de pensii private.   În ce priveşte sumele care ajung la pensiile private, majorarea acestora este absolut normală, având în vedere că este vorba despre un procent, nu o sumă fixă”, au spus sursele citate.  Pe de altă parte, ministrul a subliniat că bugetul Ministerului Muncii pentru anul 2019 are în cuprinsul lui ”toate sumele necesare creşterilor de salarii şi pensii şi toate sumele alocate sunt suplimentar pe toate titlurile bugetului”. ”Este, de asemenea, notabil că în acest an, după 12 ani, la bugetul de pensii avem excedent”, a spus Marius Budăi. Acesta a precizat că Ministerului Muncii îi este alocată în 2019 suma de 25,09 miliarde lei, fiind prevăzuţi banii pentru plata tuturor drepturilor de asistenţă socială, pensii şi salarii. ”Am un lucru foarte clar de precizat: indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi sunt în continuare asigurate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. Doar prestaţiile pentru însoţitori au rămas aşa cum erau din 2009 în grijaa UAT-urilor. Finanţarea va fi tot de la centru suplimentată”, a mai spus ministrul Muncii.
  • Mai mult de 18.400 de angajaţi au fost afectaţi de procedurile de insolvenţă instituite în 2018 la entităţile mari
    In acelasi timp, cifra de afaceri totală a celor 200 de persoane juridice aflate în această procedură s-a ridicat la 5,18 miliarde de lei, a declarat Stan Tîrnoveanu, prim-vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR). „Din datele Registrului Comerţului rezultă faptul că, în 2018, au intrat în insolvenţă 8.304 profesionişti, faţă de 9.100. Ca număr stăm bine, ca efect mai vedem… pentru că nu întotdeauna numărul este important, ci şi efectul cu privire la numărul de locuri de muncă afectate, la masa credală. Elementul cantitativ este foarte important. Cele mai mari 200 de persoane juridice intrate în insolvenţă, anul trecut, au avut o cifră de afaceri de 5,18 miliarde de lei. De asemenea, au fost afectate 18.450 de angajaţi numai pe entităţile mari. Dacă vrem să avem o reprezentare totală a locurilor de muncă afectate ar trebui ca, cel mai probabil, să multiplicăm cu trei”, a spus Tîrnoveanu, într-o conferinţă de specialitate. Potrivit reprezentantului UNPIR, suma totală distribuită în cursul anului trecut de creditori a crescut până la valoarea de de 2,44 miliarde de lei. „Pentru că avem şi lucruri bune, am avut în vedere suma totală distribuită de către creditori în 2018 şi care a fost de 2,44 miliarde de lei, faţă de 1,8 miliarde de lei, distribuită în 2017. Asta înseamnă rezultate mai bune din perspectiva practicianului în insolvenţă, înseamnă că piaţa cât de cât s-a lichidizat, fiind şi meritul nostru. Lucrul acesta este benefic pentru creditori şi, în special, pentru economia naţională care poate astfel să pună în valoare aceste active care nu erau puse în valoare în cadrul procesului de producţie”, a mai spus specialistul. Ordonanţa de Urgenţă nr. 88/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial din 2 octombrie 2018. Una dintre prevederile actului normativ face referire la faptul că dacă titularul unei creanţe curente recunoscută de către administratorul judiciar a omis să se pronunţe în termen de 10 zile de la depunerea cererii de plată, în cazul în care cuantumul creanţei depăşeşte valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observaţie deschiderea procedurii de faliment a debitorului în cazul în care această creanţă nu este achitată în termen de 60 de zile de la data luării măsurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronunţării asupra cererii de plată. Estimările Coface România arată că numărul insolvenţelor va creşte, în România, cu 20% în perioada 2019 – 2020, cele mai afectate urmând să fie întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) şi construcţiile. Pierderile financiare cauzate de firmele în insolvenţă, în ultimii trei ani, s-au situat între 8 şi 9 miliarde de lei, mult sub nivelul raportat între 2014-2015, potrivit companiei de consultanţă. Statistica oficială a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) relevă, în acelaşi timp, că, în anul 2018, numărul companiilor intrate în insolvenţă a fost de 8.177, în scădere de la 8.256, în 2017. Cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat în sectorul construcţiilor (1.321), urmat de comerţul cu amănuntul (1.293) şi comerţul cu ridicata şi distribuţie (1.239). Totodată, numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut, anul trecut, cu 8,77%, comparativ cu perioada similară din anul anterior, la 8.304. Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.637, în scădere cu 17,66% faţă aceeaşi perioadă din 2017. Ierarhia continuă cu: judeţele Bihor (571 insolvenţe, +10,87%), Timiş (432, +6,93%), Iaşi (423, -27,44%) şi Constanţa (414, +4,28%). Pe parcursul anului 2018 şi-au suspendat activitatea 18.038 firme, în creştere cu 10,12% faţă de anul anterior, dintre care 1.375 în decembrie. De asemenea, 34.358 de firme au fost dizolvate, cu 10,13% mai multe decât în 2017.
  • Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că OUG 114 riscă să provoace o „apocalipsă economică”
    Acesta le-a transmis parlamentarilor că au obligaţia morală să voteze împotriva acestui act normativ. El a precizat, după întâlnirea cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor, că s-a realizat o evaluare a consecinţelor economice negative ale prevederilor OUG 114, act normativ care introduce suprataxa pe active în funcţie de ROBOR. „Aproape nicio bancă din România nu-şi poate menţine profitabilitatea în condiţiile acestei noi taxe, care este de fapt o suprataxă pe activele bancare, dacă menţine nivelul dobânzilor şi condiţiile de creditare de astăzi. Generarea de pierderi către bănci cu siguranţă va determina băncile să ia fie decizia de a înăspri condiţiile de creditare pentru a putea să-şi menţină profitabilitatea, fie decizia de a împacheta şi de a pleca din România. Oricare din aceste decizii vor fi luate de băncile din România va avea consecinţe extrem de negative asupra fiecărui cetăţean român. Trebuie să ieşim din retorica populistă care este folosită de partidele de guvernământ PSD-ALDE, care au transformat sistemul financiar-bancar în inamic public într-un mod cu totul şi cu totul artificial. OUG 114 riscă să provoace o apocalipsă economică, fiindcă efectele catastrofale pe care le are asupra sistemului financiar-bancar vor fi resimţite de fiecare român”, a spus Orban, conform Agerpres. El a subliniat că efectul cel mai grav al OUG 114 va fi frânarea creşterii economice, existând riscul să se ajungă la recesiune. „Să nu mire pe nimeni faptul că multe companii româneşti vor da faliment, că foarte mulţi români nu vor mai fi consideraţi bancabili şi nu vor mai primi credite, să nu mire pe niciun român că atunci când se va duce la bancă nu va mai găsi aceleaşi condiţii de creditare care existau înainte de OUG 114, ca să nu mai vorbim de alte lucruri mult mai grave care s-ar putea întâmpla, în condiţiile în care actori bancari decid să împacheteze şi să plece din România”, a mai declarat preşedintele PNL.
  • Pârvan (PIAROM): 200.000 de firme din România au capital social negativ
    Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), a afirmat, într-o conferinţă de specialitate că insolvenţa este un instrument care poate fi folosit să te omoare şi să te incinereze, că e mai igienic, în condiţiile în care în România vorbim despre 200.000 de firme cu capital social negativ. „Dacă discutăm de viitorul economiei româneşti şi al mediului de afaceri, nu adunăm nici 10% din câţi sunteţi aici. Pentru înmormântări se pare apetitul e mai mare… Din păcate, de la înmormântări mâncăm o dată la pomană şi, în rest, trebuie să vedem ce putem face. Când vorbim de insolvenţă, mediul de afaceri are o durere când trebuie să ajungă în această situaţie. Este, însă, o chestiune normală. Vorbim despre un instrument al economiei de piaţă. Să nu uităm, însă, că mediul de afaceri ne hrăneşte pe toţi, iar dacă nu avem grijă de acesta… Toată lumea vorbeşte de insolvenţe, dar nu ştim să urmărim de ce se întâmplă asta. Avem lucruri foarte concrete pentru care mediul de afaceri ar dori să obţină mai multe informaţii. Sunt insolvenţe pe care le urmăresc cu plăcere. Vreau să văd şi eu insolvenţa Radet, pentru că în ţară există ‘n’ insolvenţe, şi vorbim aici cam de toate sistemele de încălzire. Mai sunt două sau trei sisteme care încă se susţin. Avem şi cazuri de insolvenţe curioase, cum e cea de la Oltchim. Onor şi bravo pentru ceea ce s-a făcut acolo, dovadă că dacă aveam un pic de cap se putea şi mai bine… Insolvenţa este un instrument, dar care poate fi folosit să te omoare şi să te incinereze, că e mai igienic…”, a declarat Pârvan. Acesta a mai menţionat că, la ora actuală, în România, există 200.000 de firme cu capital social negativ, situaţie în care statul, deocamdată, nu poate face nimic. „Nu prea colaborăm la nivelul românilor. Dacă aţi avea mediul de afaceri mai aproape, nu spunem că am întoarce legislaţia pe dos, dar ar fi frontul mai solid. Noi, mediul de afaceri, avem tot interesul ca toate procedurile legale care există în România să fie cât mai clare şi mai simple, pentru că mediul de afaceri aici are o mare problemă de 30 de ani. Legislaţia se generează cu o viteză aiuritoare şi nimeni nu o corelează. Avem un Consiliu Legislativ pe care, după părerea mea, îl plătim degeaba. Suntem interesaţi ca toate aceste lucruri să începem să le punem cât de cât în ordine, pentru că altfel tot mediul de afaceri va plăti într-o formă sau alta. Iar mediul de afaceri, când plăteşte, plătim cu toţii, pentru că, hai să fim serioşi, mediul de afaceri nu vine cu bani de acasă… Insolvenţa este un instrument laborios. Dacă vă uitaţi pe site-ul BNR, există un sondaj la firme, din care reiese că insolvenţa este ultima preocupare a acestora. Eu zic că este bine… Până la insolvenţă, noi susţinem eşalonările. E un proces la care trebuie să colaborăm cu toţii. Dialogul nu este foarte simplu, dar există parţial un succes dacă te duci şi prezinţi într-un mod ceva mai aplicat. În România, avem 200.000 de firme cu capital social negativ, iar statul român nu poate face nimic”, a menţionat preşedintele PIAROM. Estimările Coface România arată că numărul insolvenţelor va creşte, în România, cu 20% în perioada 2019 – 2020, cele mai afectate urmând să fie întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) şi construcţiile. Pierderile financiare cauzate de firmele în insolvenţă, în ultimii trei ani, s-au situat între 8 şi 9 miliarde de lei, mult sub nivelul raportat între 2014-2015, potrivit companiei de consultanţă. Statistica oficială a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) relevă, în acelaşi timp, că, în anul 2018, numărul companiilor intrate în insolvenţă a fost de 8.177, în scădere de la 8.256, în 2017. Cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat în sectorul construcţiilor (1.321), urmat de comerţul cu amănuntul (1.293) şi comerţul cu ridicata şi distribuţie (1.239). Totodată, numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut, anul trecut, cu 8,77%, comparativ cu perioada similară din anul anterior, la 8.304. Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.637, în scădere cu 17,66% faţă aceeaşi perioadă din 2017. Ierarhia continuă cu: judeţele Bihor (571 insolvenţe, +10,87%), Timiş (432, +6,93%), Iaşi (423, -27,44%) şi Constanţa (414, +4,28%). Pe parcursul anului 2018 şi-au suspendat activitatea 18.038 firme, în creştere cu 10,12% faţă de anul anterior, dintre care 1.375 în decembrie. De asemenea, 34.358 de firme au fost dizolvate, cu 10,13% mai multe decât în 2017.
  • Pusculita fratelui Laurei Codruta Kovesi si a tovarasului Florian Coldea, pierde procesul cu Curtea de Conturi si trebuie sa plateasca un prejudiciu de 200 milioane de lei
    Într-un comunicat de presă emis de Romgaz, este anunţată decizia Curţii de Apel Alba Iulia prin care cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România, pierde procesul cu Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Sibiu. Pe rolul instanţei s-au aflat rezultatele unui control efectuat la Romgaz în anul 2016 în urma căruia s-au constatat grave abateri în desfăşurarea activităţii, prejudiciul înregistrat ridicându-se la o valoare de peste 200 de milioane de lei.  „Litigiul Romgaz cu Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Sibiu, a fost soluţionat definitiv la data de 19.02.2019 de către Curtea de Apel Alba Iulia. În cursul anului 2016, SNGN Romgaz SA a fost supusă unui control din partea Curţii de Conturi a României – Camera de Conturi Sibiu. Ca urmare a controlului, a fost emisă o Decizie de către Curtea de Conturi care instituie în sarcina Romgaz anumite măsuri legate de presupuse abateri constatate în activitatea societăţii. Romgaz a uzitat de toate căile legale de atac a deciziei Curţii de Conturi. În prima instanţă, a fost admisă în parte cererea societăţii şi pe cale de consecinţă s-a dispus anularea parţială a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, inclusiv presupusa abatere privind activitatea de comercializare a gazelor. Ulterior însă, în calea de atac, deşi Romgaz şi-a menţinut poziţia de respectare a tuturor obligaţiilor legale, instanţa a decis anularea parţială a sentinţei primei instanţe, reiterând în sarcina societăţii obligativitatea respectării deciziei Curţii de Conturi în privinţa recuperării presupusului prejudiciu izvorât din presupusa activitate defectuoasă de comercializare a gazelor naturale”, se arată în comunicatul Romgaz. În urma controlului efectuat la SNGN Romgaz SA în perioada 14.03.2016 – 06.05.2016, au fost constatate următoarele nereguli majore:  a) „SNGN Romgaz nu a repartizat pe seama rezultatului contravaloarea unor ieșiri din evidență reprezentând cheltuieli cu abandonarea unor lucrări de investiții aferente unor sonde de exploatare pentru care nu s-au confirmat rezerve exploatabile și care au fost realizate din cota de dezvoltare” (pct. 2.1 din Raportul de control); b) „În perioada 2013-2015, Romgaz a livrat pe piața reglementată o cantitate cu 8.087.054,924 MWH, gaz din producția internă necesară pentru acoperirea consumului CPET, mai mare decât era obligat să o facă și la un preț mai mic decât cel de piața liberă” (pct. 2.2. din Raportul de control); c) „În anul 2015, SNGN Romgaz a decontat nejustificat cota parte din contravaloarea biletelor de avion incluse în costul total al unor bilete de odihnă și/sau tratament” (pct. 2.3. din Raportul de control); d) „Deși din verificările efectuate s-a constatat faptul că în perioada 2013-2015 SNGN Romgaz a avut în structura sa de organizare un Serviciu juridic format în medie din nouă juriști, acesta a contractat și plătit nelegal servicii de asistență juridică cu prestatori externi, contrar prevederilor O.U.G. nr. 26/2012” ( pct. 2.4. din Raportul de control); e) „SNGN Romgaz a acceptat la plată situații de lucrări pentru investiții contractate cu S.C. Foraj Sonde S.A. Craiova, în care au fost cuprinse în mod incorect cote de cheltuieli directe aferente angajatorului reprezentând contribuții de asigurări sociale, asigurări de sănătate, șomaj, fond garantare salarii, fond risc și accidente, fond persoane cu handicap și fond concedii și indemnizații, la articolele de deviz „utilaj” și „transport” (pct. 2.5. din Raportul de control); f) „S-a acordat persoanelor cu funcții de conducere din cadrul SNGN Romgaz S.A. Mediaș un spor de lucru sistematic peste programul normal de lucru, fără ca acest timp să fie demonstrat prin documentele legale de evidență” (pct. 2.6. din Raportul de control). In temeiul dispoziţiilor art. 204 din Regulamentul CC, Romgaz a formulat contestația nr. 16419/17.06.2016, care a fost respinsă prin Încheierea nr. 94/17.08.2016 emisă de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi . Romgaz SA a formulat la Tribunalul Sibiu acțiune în anulare, care a format obiectul dosarului nr. 2375/85/2016 prin care a fost solicitată anularea Încheierii nr. 94/2016, a Deciziei nr. 26/2016 și a Raportului de Control emis de CCS. Prin sentința civilă nr. 527/06.07.2018 Tribunalul Sibiu a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SNGN „ROMGAZ” SA, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi Sibiu, și în consecință: a anulat parțial Încheierea nr. 94 emisă la data de 17.08.2016 de către pârâta Curtea de Conturi a României, Decizia nr. 26 emisă la data de 01.06.2016 de către pârâta Camera de Conturi Sibiu, precum și Raportul de control nr. 12443 întocmit la data de 06.05.2016, în ceea ce privește măsurile stabilite la pct. I a, pct. II a și parțial măsura de la pct. II e, respectiv referitor la suma de 1.818.636 lei, reprezentând suma inclusă în salariul aferent sporului pentru lucru sistematic peste program în perioada 01.08.2014 – 31.12.2014. Atât SNGN Romgaz SA cât și Curtea de Conturi au atacat cu recurs această hotărâre pronunțată de Tribunalul Sibiu. La data de 19.02.2019, litigiul a fost soluționat definitiv de către Curtea de Apel Alba Iulia, care „Admite recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României în nume propriu şi pentru Camera de Conturi Sibiu împotriva sentinței administrative nr. 527/2018, pronunțate de Tribunalul Sibiu – Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosar nr. 2375/85/2016. Casează în parte sentința atacată şi rejudecând în limitele casării: Respinge acțiunea reclamantei Societatea Naţională de Gaze Naturală ”ROMGAZ” S.A. şi în ceea ce privește anularea măsurii stabilite la pct. II a în actele administrative contestate. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Societate”.
  • Arad eyes infrastructure development
    While its priorities include the management of 70 million Euro infrastructure projects, Arad authorities have also been working on supporting local companies, according to Arad Mayor Gheorghe Falca, who attended BBWs Arad Business Roundtable 2009. In the presence of local business representatives, ...
  • Domestic leasing market shrunk severely in Q1
    Romanias leasing market posted a 73.6 per cent decline in the first half of the year compared to the same period of 2008, reaching a volume of 776.65 million Euro, according to the Financial Companies Association ALB). Automotive acquisitions generated contracts worth a total of 507.15 million...
  • Sibiu businesses complain about bureaucracy
    Although Sibiu is one of the most active regions in attracting European funds, the local business community has expressed its dissatisfaction with the difficult bureaucratic stages that companies must complete to access the funds. The effects of the economic crisis and banks tighter lending policie...
  • ROFMA develops Property Facility Management in Romania
    Functioning as a non-profit organization, ROFMA The Facility Management Romanian Association) has launched its local operations by supporting, developing and promoting property and facility management services. It has also developed collaborations with companies and international associations in it...
  • Metro supports its clients
    While in its first ten years of operations on the local market, Metro Cash amp; Carry Romania implemented a strong network expansion strategy, the German company is focusing on supporting its clients businesses this year, according to the companys Corporate Communication Department.Referring ...
  • Investors in Timisoara request support
    Representing an attractive destination for investors, the city lying on the banks of the Bega River has been an important economic center since the early 90s. While the total investments in Timis county currently amount to around 950 million USD, the business community is not only dealing with the ...
  • Korean Ambassador takes pride in his achievements
    As his mandate in Romania is coming to an end, the South Korean Ambassador, Choi Ihl-son, is pleased with his achievements in the last three years. Determined to play an important role in boosting relations between the two countries, the Ambassador has seen the consolidation of the bilateral trade, ...
  • World Bank launches new partnership strategy with Romania
    The World Bank Board of Directors has discussed a new Country Partnership Strategy CPS) with Romania, which sets the rationale and framework guiding the program of the World Bank Group in Romania for 2009-2013. According to the financial institution, the strategy sets out how the World Bank Group w...
  • Canadians seek opportunities in crisis
    As she reaches the end of her mandate in August, H.E. Marta Moszczenska, Ambassador of Canada in Romania, feels satisfied with the way bilateral relations and business ties between Romania and Canada have evolved.Ready to take on a new diplomatic assignment, in Buffalo, New York, she will be car...
  • Iasi Business Roundtable 2009
    together withBucharest Business Week continues its series of events focusing on the success stories of Romanian and foreign investors, who have...
Adauga publicatie in aceasta coloana
Adauga propriul feed RSS Adauga feed din director
Adauga propriul tau feed RSS
(exemplu: http://site.com/feed.xml)

Introduceti link-ul publicatiei si apasati adauga:

Feed-ul RSS se incarca... feed-ul rss se incarca...
Asteptam sugestiile tale!