Presa.ro - Stiri si presa din categoria Economie

Daca doriti sa schimbati ordinea categoriilor, mergeti la categoria dorita, trageti de aceasta cu mouse-ul si plasati-o pe pozitia pe care doriti sa fie afisata.

Presa din judetul...
Autentificare
 
Curs valutar 18.11.2018
Recomandari
  • Simbol de statut: căsuţa de miner
    (17.11.2018 ora 05:11)


    Ultima modă printre milionarii care vor să locuiască sau să aibă o reşedinţă de vacanţă în cunoscuta staţiune de schi din statul american Colorado, Aspen, este adoptatul unui simbol al trecutului localităţii, cândva un centru minier prosper de unde se extrăgea argint.
Adauga publicatie in aceasta coloana
Adauga propriul feed RSS Adauga feed din director
Adauga propriul tau feed RSS
(exemplu: http://site.com/feed.xml)

Introduceti link-ul publicatiei si apasati adauga:

Feed-ul RSS se incarca feed-ul rss se incarca...
  • Finanțele se încurcă în OUG-uri, motiv pentru care contribuabili își pot pierde bonificația de 5% pentru depunerea declarației unice în format electronic
    Declarația unică este reglementată prin OUG nr. 18/2018 publicată în Monitorul oficial nr. 260 din 23.03.2018. aceasta este depusă de persoanele fizice ce realizează venituri de natură extra salarială (activități independente, profesii libere, venituri din dividende, venituri din alte surse, etc). Depunerea declarației ține însă cont de situația personală a fiecărui contribuabil ce a realizat astfel de venituri, nu toți având obligația completării tuturor secțiunilor. Pentru depunerea electronică a declarației s-a prevăzut o bonificație în procent de 5% din valoarea impozitului, iar pentru plata integrală a obligațiilor aferente anului 2018 se mai acorda o bonificație de 5%, în cazul în care impozitele și contribuțiile datorate de persoana fizică sunt plătite până în 15 decembrie 2018. Tot în această ordonanță s-a prevăzut și termenul de 15 iulie 2018, termen de depunere al declarației unice. Bonificația de 5% pentru plata taxelor până în 15 decembrie, funcționa în sensul că persoana fizică plătește integral impozitul pentru sumele estimate anticipat, iar până în 15 martie 2019, se va depune declarația unică finală și se regularizează sumele, adică întâi se plătește integral, iar apoi se acordă reducerea de 5%. Printr-o altă Ordonanță de urgență, OUG nr. 89, publicată în Monitorul oficial din 09.10.2018, se îmbunătățește mecanismul fiscal de acordare a acestei bonificații de 5% în sensul că dacă contribuabilul achită impozitul și contribuțiile pentru anul 2018 până în 15 decembrie 2018, inclusiv, bonificația se acordă direct prin diminuarea impozitului estimat, de plată. Practic, se acordă reducerea de 5% prin diminuarea sumei de plată. Aceeași ordonanță menționează în mod expres că beneficiază de această facilitate, contribuabilii de au depus în mod electronic declarația unică până la data de 15 iulie 2018, inclusiv.  S-a omis faptul că termenul de depunere al declarației unice nu a fost 15 iulie 2018, ci data de 31 iulie 2018. Acest termen este reglementat de un alt act normativ , OUG nr. 63 din 12.07.2018. Potrivit prevederilor de la art. 3 din OUG nr. 63/2018 se prorogă până la data de 31 iulie 2018 termenul de depunere al declarației unice prevăzut de OUG nr. 18/2018. În acest moment, în formatul actual al Codului fiscal beneficiază de facilitatea fiscală de reducere cu 5% a impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale când acestea sunt plătite până pe 15 decembrie 2018, doar acei contribuabilii ce au depus declarația unică până pe data de 15 iulie, chiar dacă termenul a fost prelungit până pe 31 iulie.  Acei contribuabil care au depus electronic declarația unică în perioada 16 iulie – 31 iulie, nu se încadrează la condițiile de a obține bonificație, chiar dacă plătesc taxele până în 15 decembrie.  Se impune, în mod firesc, o altă Ordonanță de urgență să aducă termenele de scadență la un numitor comun.
  • Banca Transilvania: peste 60.000 de tranzacții/zi cu cardurile de credit
    Cu cardul BT la cumpărături: peste 60.000 de tranzacții la comercianți sunt realizate zilnic cu cardurile de credit emise de Banca Transilvania Comision 0 la plata la comercianți & bonusuri: Puncte STAR sau Mile Premiu ● Numărul de tranzacții cu cardurile de credit BT la comercianți, efectuate în ianuarie – octombrie a.c., a crescut cu 45% față de perioada similară din 2017. În acelaşi interval, peste 10 milioane de puncte de loialitate STAR au fost acumulate de clienții BT, echivalent a peste 10 milioane lei. Cele 410.000 de carduri de credit gestionate de Banca Transilvania generează aproximativ 30% dintre tranzacțiile realizate cu carduri de credit la comercianții din România. În fiecare zi au loc peste 60.000 de tranzacții cu cardurile de credit BT. Comision zero la plata la comercianți & alte beneficii pentru clienți Banca Transilvania remarcă un trend crescător în ceea ce priveşte folosirea cardurilor de credit BT la cumpărături, peste 90% din tranzacțiile efectuate cu acestea fiind plăți la comercianți, care sunt necomisionate, dar prin care se oferă bonusuri. “Acest trend a fost influențat radical la BT de mai mulți factori. În primul rând, clienții Băncii Transilvania nu au comision la plata cumpărăturilor cu cardul de credit la comercianții din țară şi din străinătate. În plus, în funcție de tipul de card, la fiecare plată, aceştia beneficiază de puncte STAR sau de Mile Premiu, care pot fi folosite mai departe la cumpărături. Un alt beneficiu este posiblitatea de a cumpăra  în până la 24 rate fără dobândă la peste 12.000 de parteneri ai programului STAR. 15% din volumul tranzacțiilor de plată la comercianți cu cardurile STAR este dat de cumpărăturile în rate” – declară  Oana Ilaş, Director Coordonator, Direcția Dezvoltare şi Management Produse Retail, Banca Transilvania. Toate cardurile BT pot fi înrolate în aplicația BT Pay, pentru o experiență total nouă a clienților la cumpărături, acestea putând fi achitate simplu, cu telefonul. De asemenea, aplicația permite vizualizarea soldului cardurilor şi obligațiile de plată pentru cardurile de credit. BANK Friday & oferta pentru cardurile de credit Azi, în 16 noiembrie, până la ora 23.59, Banca Transilvania derulează campania de shopping online BANK Friday. Promoția pentru cardul de cumpărături Star Forte înseamnă bonus de până la 300 de lei în Puncte Star dacă este folosit la shopping de minim 500 lei până la finalul anului. Totodată, cardul de călătorii BT Flying Blue este oferit fără comision de emitere şi cu 10.000 Mile de bun venit pentru prima cumpărătură pentru cei care achiziționează cardul Classic, respectiv cu 15.000 Mile în cazul cardului Premium. BT are în portofoliu 3,2 milioane de carduri, ceea ce înseamnă 19% cota de piață privind cardurile emise în România. Pe lângă acestea, Banca Transilvania are în ofertă colecția de accesorii de plată BT Pay, care cuprinde: aplicația BT Pay, ceas, brățară şi sticker contactless. Banca Transilvania are o rețea de 43.000 de POS-uri şi 1.800 ATM-uri, bancomate multifuncționale (BT Express Plus) şi automate de plăți (BT Express).
  • Statul profită că Romgaz scoate mai mult gaz şi face mai mulţi bani şi îi taie din profit şi îi goleşte conturile
    Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze din România, şi singurul controlat de stat, îşi creşte producţia şi afacerile, pe fondul creşterii preţurilor la gaze, dar statul român, în dubla sa calitate, de reglementator şi de patron, îi taie profitul, işi îi goleşte conturile. În primele nouă luni o producţie de gaze naturale de 3,92 miliarde de metri cubi, cu 171 milioane de metri cubi mai mare decât producţia realizată în perioada similară a anului anterior (+4,56%) şi cu 61 milioane de metri cubi mai mare decât cea programată (+1,5%). Beneficiind şi de condiţii de piaţă mai bune, caracterizate prin preţuri mai mari, cifra de afaceri a companiei a crescut şi ea cu 6%, până la 3,44 miliarde de lei. Creşterea producţiei este un aspect esenţial nu doar pentru Romgaz, ci şi pentru toată România, mai ales în contextul în care Petrom, celălalt producător, se confruntă cu o scădere a producţiei, generată de declinul natural al zăcămintelor-în trimestrul trei scăderea a fost de 6% faţă de acelaşi trimestru din 2017. În ciuda acestor rezultate operaţionale şi financiare mai bune, profitul companiei la nouă luni a fost cu 14% mai mic decât cel de anul trecut, ajungând la doar 1,02 miliarde de lei. Cea mai importantă cauză a scăderii profitului este generată de suma mai mare pe care Romgaz a trebuit să o plătească statului în contul redevenţei şi a impozitului suplimentar pe care Guvernul îl percepe ca urmare a liberalizării pieţei de gaze. În contul redevenţei, suma plătită suplimentar de companie a fost de 97 de milioane de lei, iar în contul impozitului suplimentar de 104 milioane de lei. Cauza: din luna februarie 2018, ca urmare a unei reglementări a Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, redevenţa nu se mai aplică la preţul real de vânzare al gazelor, pe care îl primeşte efectiv Romgaz, ci la un preţ de referinţă calculat în fuuncţie de cotaţia spot a gazului la hub-ul de la Baumgarten (Austria) – Central European Gas Hub. Conform oficialilor Romgaz în trimestrul trei al acestui an, preţul mediu de pe piaţa românească, deci acolo unde compania vinde gazul, a fost de circa 75 de lei/MWh, însă cel de la CEGH a fost de circa 110 lei, iar compania a plătit procentele de redevenţă şi impozitul suplimentar la acest din urmă preţ.
  • Ca urmare a majorării salariului minim pe economie de la 1 decembrie, românii care obţin venituri extrasalariale ar putea fi nevoiţi să depună din nou Declaraţia Unică
    Specialiştii estimează că ar fi vorba de circa 1 milion de persoane. Consultantul fiscal Adrian Bentea scrie pe pagina sa de Facebook: „Un efect neplăcut al majorării salariului minim! Să presupunem că de la 1 decembrie 2018 salariul minim pe economie va fi suma de 2.080 lei pentru cei fără studii superioare şi 2.350 lei pentru cei cu studii superioare. În acest caz, toţi cei care au venituri extrasalariale şi datorează contribuţia la sănătate sau la pensii – probabil peste 1.000.000 de persoane, trebuie să redepună Declaraţia unică! :).Adică pentru luna decembrie 2018 se recalculează contribuţia la sănătate şi după caz la contribuţia la pensii, cel puţin la nivelul noului salariu minim!”. Acesta a declarat pentru „Adevărul” că probleme vor avea în special persoanele care devin PFA la data de 1 decembrie, pentru că ei vor plăti mai mult la sănătate şi pensii, având în vedere că baza de calcul este noul salariu minim pe economie majorat de la 1.900 lei, la 2.080 lei.   „Este o chestiune discriminatorie faţă de cei care îşi încep activitatea la 1 decembrie, pentru că ei vor trebui să plătească mai mult decât cei care sunt deja în activitate. Ar trebui modificat Codul Fiscal”, a precizat Bentea.   Acesta a explicat că, în prezent, contribuţia la sănătate raportată la salariul minim pe economie este de 190 lei (10%), iar cea pentru pensii este de 475 lei (25%), după creşterea salariului minim pe economie aceste contribuţii fiind mai mari cu 18 lei (208 lei pentru sănătate), respectiv 45 lei (520 lei pentru pensii).
  • Banca Transilvania a dat startul campaniei BANK Friday
    ● Peste 7.000 de reduceri, gratuități şi beneficii la produse şi servicii BT ● Banca Transilvania a lansat astăzi campania de shopping online BANK Friday, care aduce peste 7.000 de reduceri, gratuități şi beneficii la o parte din produsele şi serviciile BT dedicate persoanelor fizice şi companiilor. Campania poate fi accesată pe siteul băncii, între orele 8.00 şi 23.59. În ofertă sunt incluse credite (de nevoi personale, imobiliare/ipotecare), carduri (STAR, BT Flying Blue, BT Omnipass), BT24, aplicația BT Pay şi overdraft. Pentru antreprenori, BANK Friday vine cu o premieră: soluții complementare bankingului, oferite de partenerii BT Store. Clienții şi viitorii clienți BT pot comanda mai multe produse şi servicii care fac parte din campanie. Exemple de discount-uri şi beneficii aduse de BANK Friday Gratuitate pe viață la abonamentul BT24 Internet Banking şi Mobile Banking; Dobândă fixă de 7% la creditul de nevoi personale Practic BT; Abonamente, bilete şi produse personalizate Untold la plățile cu aplicația BT Pay sau stickerul BT Pay de minim 2.000 lei, până la finalul anului; Bilete Untold pentru studenții care solicită cardul Omnipass şi fac plăți cu aplicația BT Pay sau cu stickerul BT Pay de minim 200 lei, până la finalul anului; Până la 300 de lei în puncte STAR la cumpărături şi tranzacții de minimum 500 lei cu cardul Star Forte până la finalul anului; 50% reducere față de oferta standard la soluții pentru IMM-uri complementare bankingului, de la partenerii BT Store; Dobândă promoțională: 5.89% (ROBOR 6M + marja fixă de 2,5%), zero comision de analiză şi zero comision de evaluare la creditul imobiliar-ipotecar. De asemenea, cei care optează pentru asigurarea imobilului prin Asigurare Imobil Groupama beneficiază de o reducere de 50% la prima anuală din primul an contractual.
  • Guvernul a aprobat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind cadrul general de înfiinţare a fondurilor suverane
    Urmează ca Executivul să stabilească şi companiile care vor face parte din el. În privinţa hotărârii de guvern, vor fi alte negocieri între cele două partide aflate la guvernare, aceasta în condiţiile în care acum ALDE, prin Ministerul Energiei, controlează mare parte din managementul societăţilor energetice de stat. ALDE nu vrea să piardă acest control. Pe de altă parte, şi PSD, prin Ministerul Finanţelor vrea să ajungă la butoanele acestor companii, scrie Hotnews. Fondul nu va putea fi înfiinţat până nu este aprobată hotărârea de Guvern.   *Fondurile vor fi administrate în sistem dualist de către un consiliu de supraveghere şi un directorat. Consiliul de Supraveghere este format din 9 membri, din care un reprezentant din cadrul autorităţii publice centrale autoritate care exercită, în numele Statului român, drepturile şi obligaţiile izvorâte din calitatea de acţionar unic şi un reprezentant din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.   *Membrii Consiliului de Supraveghere sunt desemnaţi de Adunarea Generală a Acţionarilor, pe baza unor criterii de selecţie, care se vor detalia în Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea fondului suveran, în baza OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.   *Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere are o durată de 5 ani cu drept de reînnoire.   *Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare, primii membri ai Consiliului de Supraveghere se numesc temporar de către acţionar prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care reprezintă Statul ca acţionar, iar Consiliul de Supraveghere numeşte Directoratul, până la numirea noilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului, pe o perioadă care să nu depăşească 18 luni.   *Mandatul primilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului are ca obiectiv organizarea activităţii fondurilor suverane.   *Înstrăinarea sau achiziţia de către fiecare Fond a unor acţiuni sau alte active nu se supune prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici a prevederilor Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, ci se va realiza în conformitate cu prevederile prezentului articol.     Ministerul finanţelor, iniţiatorul proiectului de OUG, susţine în nota de fundamentare că este nevoie de fonduri deoarece „există un decalaj în ceea ce priveşte atragerea resurselor financiare disponibile de către companii/proiecte profitabile sub forma unor instrumente/investiţii de tip “equity”, în condiţiile în care multe din companiile care au proiecte de investiţii rentabile sunt îndatorate foarte mult şi au nevoie de capital pentru a se dezvolta/extinde, iar altele sunt noi şi sunt considerate riscante de către bănci şi sunt sprijinite prin împrumuturi, doar într-o anumită măsură.
  • Sistemul fiscal de colectare şi administrare a bugetului naţional are nevoie de incă 3.700 de funcţionari publici
    Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe (FNSF), susţin că sistemul fiscal de colectare şi administrare a bugetului naţional al României are un deficit de aproximativ 3.700 de funcţionari publici, generat de lipsa angajărilor de aproximativ 7 ani. Consiliul Naţional al FNSF s-a reunit în şedinţa extraordinară pentru a analiza declaraţiile publice privind reducerile de personal, în condiţiile în care ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunţat pe 10 noiembrie că peste 4.000 de posturi din administraţie vor dispărea, iar cele mai multe posturi, peste 3.200, vor fi din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Potrivit sindicaliştilor din finanţe, deficitul de personal a generat un volum mare de muncă care nu a putut fi acoperit prin acordarea de timp liber corespunzător, dar nici nu este plătit în consecinţă. În acest context, totalul orelor suplimentare efectuate la nivel naţional se ridică la 742.500 ore/ lună, însemnând un total de 17,82 milioane de lei neachitaţi lunar salariaţilor din sistemul fiscal din România. „Pe lângă personalul insuficient, sistemul fiscal din România se confruntă de o lungă perioadă cu dotări materiale total insuficiente (calculatoare, softuri, etc) şi condiţii uneori improprii pentru desfăşurarea activităţii (sedii insalubre, lipsa spaţii arhivare, etc)”, precizează reprezentanţii FNSF într-un comunicat remis Agerpres. În perioada 8-10 noiembrie 2018, Consiliul Naţional al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe a avut discuţii cu şeful de la Finanţe, iar acesta a fost informat că „există premisele declanşării unui conflict de muncă la nivel naţional”, care poate duce la blocarea activităţii de colectare şi administrare a veniturilor la bugetul statului.
  • Mai mult de jumătate dintre români (60%) declară că au credite
    Din studiul sociologic referitor la obiceiurile financiare ale românilor, reiese si ca peste 37% susţin că au cheltuieli lunare obligatorii identice cu venitul încasat. Rezultatele cercetării iSense Solutions, comandată de Kruk România cu ocazia Zilei fără Datorii, iniţiativă aniversată pe 17 noiembrie, relevă faptul că 30% dintre cei care au deja credite ar dori să acceseze un nou împrumut în anul următor, dar accesarea unui nou împrumut vizează stingerea unuia anterior, ceea ce poate conduce la „spirala datoriilor”. În ceea ce priveşte accesarea unui împrumut, românii au cea mai mare încredere în bănci, 83% dintre aceştia spunând că ar apela la astfel de instituţii în cazul în care ar avea nevoie de bani. Pe de altă parte, 14% dintre cei chestionaţi au menţionat că ar lua un împrumut de la o instituţie financiară non-bancară, dacă o instituţie bancară ar refuza să le acorde împrumutul. De asemenea, 70% dintre românii care au accesat un nou împrumut pentru a acoperi o datorie anterioară cred că situaţia lor se va îmbunătăţi în viitor. În plus, 45% dintre români nu au economii în familie, iar motivul pentru care românii fac totuşi economii sunt mai ales situaţiile neprevăzute cărora trebuie să le facă faţă. Potrivit sursei citate, peste jumătate (58%) dintre persoanele intervievate sunt dispuse să participe la sesiuni de pregătire online gratuite pentru a învăţa cum să-şi administreze bugetul lunar. Metodologia de cercetare implementată de iSense Solutions a fost sondaj online, pe un panel reprezentativ la nivel naţional de aproximativ 900 persoane, din mediul urban şi rural, cu o distribuţie de 600 de respondenţi, persoane fără datorii şi aproximativ 300 de respondenţi, persoane cu datorii. Kruk România este membră a Grupului Kruk şi a fost înfiinţată în anul 2007. Compania este prezentă pe piaţa din România din 2007 şi mai desfăşoară operaţiuni în Cehia, Slovacia, Germania, Italia şi Spania. Kruk a fost listată pe Bursă de Valori Varşovia, în anul 2011.
  • Dosarul din care statul român are de recuperat 100 milioane de euro
    Fiscul nu a recuperat până acum nici măcar cheltuielile statului cu instrumentarea doasarului Hidroelectrica. Numai expertiza, care a stabilit prejudiciul uriaş, a costat 1.8 milioane de euro, precizand ca întregul prejudiciu stabilit de instanţă se situeaza la peste 100 de milioane de euro. Potrivit Centrului de Investigaţii Media, în urma contractelor păguboase încheiate cu Hidroelectrica, „băieţii deştepţi” din energie (traderii cărora administratorul judiciar Remus Borza, fondator al EuroInsol, le-a denunţat contractele) ar fi obţinut peste o sută de milioane de euro.   Însă procesul nu i-a vizat pe aceştia, ci pe cei şase directori care ar fi primit banii.   Singurul politician care a fost tras la răspundere pentru devalizarea companiei de stat a fost ministrul Economiei Codruţ Şereş, care, spune instanţa, deşi a fost informat despre deciziile conducerii Hidroelectrica, nu a făcut nimic.   Unul dintre motivele pentru care banii pierduţi sunt buni pierduţi este acela că sechestrele pe averile respectivilor oficiali ai Hidroelectrica au apărut la ani de zile după ce dosarul a început să fie instrumentat de procuror.Care nici el nu mai răspunde pentru această greşeală monumentală, căci s-a pensionat.   Toţi cei condamnaţi la închisoare au ieşit, teoretic, şi sunt liberi sa se bucure de banii pe care statul nu reuşeşte să îi recupereze de la ei.     În februarie 2016, un complet de 5 judecători al Instanţei Supreme condus de preşedintele ICCJ de atunci, Livia Stanciu, i-a găsit definitiv vinovaţi pe foştii directori ai Hidroelectrica Eugen Pena, Traian Oprea, George Lavinius Asan, Nicolae Opriş, Victoria Geormăneanu şi Georgeta Iosif, toţi acuzaţi pentru că au semnat contractele păguboase cu „băieţii deştepţi” din energie. Pena, Oprea şi Asan au primit câte şapte ani de detenţie, Opriş cinci ani de detenţie şi Geormăneanu şi Georgeta Iosif câte patru ani. Toţi cu executare.   Directorii au fost găsiţi vinovaţi pentru că au încheiat contractele păguboase pentru Hidroelectrica cu aşa zişii băieţi deştepţi din energie, printre ei fiind Bogdan Buzăianu de la (fosta) Energy Holding.   Şi fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, a primit patru ani de închisoare în acest dosar pentru că, deşi a fost avertizat, a închis ochii la jaf. La acel moment, Sereş se afla tot în penitenciar, fiind condamnat anterior la alţi patru ani şi opt luni într-un alt dosar, cel al privatizărilor strategice.   În plus, magistraţii au dispus ca doar de la cei şase directori Hidroelectrica să fie recuperat şi un prejudiciu astronomic: mai mult de o sută de milioane de euro:   1.Eugen Pena a primit şapte ani de închisoare şi i s-a pus sechestru pe bunuri şi bani cash totalizând 3.1 milioane de lei, 123.000 de euro şi 780 de dolari.   2.Traian Oprea a luat tot şapte ani de închisoare, fiindu-i puse sub sechestru mai multe bunuri şi banii lichizi, în valoare totală de 224.500 de lei şi aproape 3.000 de euro.   3.George Lavinius Asan a primit tot şapte ani de detenţie. Judecătorii au decis să-i menţină sechestrul pe proprietăţi şi bani în valoare totală de aproape 155.000 de lei, o mie de euro şi o mie de dolari.   4.Nicolae Opriş a primit cinci ani de închisoare şi i s-a păstrat sechestrul pe proprietăţi şi bani în cuantum total aproape 190.000 de lei.   5.Victoriei Geormăneanu i s-au dat patru ani de închisoare şi i s-a menţinut sechestrul pe casa şi terenul din Bucureşti, dar şi pe maşină şi pe cei 42.000 de lei şi puţin peste 8.000 de euro pe care îi avea în bancă. O valoare totală de aproape 2,45 milioane de lei.   6.Georgeta Iosif a primit tot patru ani, si i s-a pus sechestru pe apartamentul din Ion Mihalache, evaluat la aproximativ 60.000 de euro.   Instanţa care a pronunţat hotărârea definitivă i-a condamnat pe cei şase, în solidar, la plata unor sume uriaşe 129.722.289,30 de lei către stat şi 339.916.431,98 de lei către Ministerul Energiei, precum şi la restituirea a câte 624.000 de lei de fiecare, bani reprezentând cheltuielile judiciare.
  • Minciunile PSD: Centura Capitalei nu a ajuns la Comisia Europeană,magistrala de metrou M6 nu s-a aprobat
    Comisarul european Corina Creţu a dezvăluit într-un interviu multitutindea problemelelor cu care se confruntă România, arătând că o mare parte dintre acestea, inclusiv cele legate de obţinerea fondurilor europene sunt legate de inconstanţa Executivului, care schimbă proiectele, după cum schimbă miniştri. „Au fost patru prim-miniştri, dar în domenii esenţiale, ca transport, sănătate, la transport am avut şapte miniştri în aceşti patru ani. (…) Am o scrisoare de anul trecut cu nişte priorităţi pe transport; o altă scrisoare, anul acesta, cu alte priorităţi de transport. Pe infrastructură să schimbi priorităţile de pe-o zi pe alta, de la un guvern la altul, din două în două luni”, a spus comisarul european Corina Creţu, într-un interviu acordat unui post de televiziune.   Aceasta şi-a exprimat indignarea faţă de faptul că oficialii din Transporturi şi chiar Primăria Capitalei au anunţat că proiectul magistralei M6 a fost aprobat de Comisia Europeană, lucru total neadevărat.    „Să spui că s-a aprobat M6 când nici acum nu e aprobat şi s-au dat cred că trei comunicate de presă de către Ministerul Transportului că e aprobat… Nici acum nu e aprobat M6! Centura Bucureştiului  (…) Să spui în guvern, televizat, în direct, că Centura Bucureştiului e la Comisie? Nu e primită Centura Bucureştiului la Comisie. Noi nu avem sub analiză decât acest M6, care este sub analiză… metroul de la Gara de Nord la aeroport”, a spus comisarul.     Aceasta a mai precizat că „principalul criteriu este PIB pe cap de locuitor, prin care România practic câştigă aproape 10 miliarde în plus faţă de actuala perioadă de programare”.    „Dar având în vedere faptul că avem o absorbţie care nu este atât de mare şi avem probleme legate de absorbţia fondurilor europene în perioada 2014-2020, cred că europarlamentarilor, oricât de patrioţi ar fi, le va fi foarte greu să demonstreze cum să obţinem mai multe fonduri, în condiţiile în care nu reuşim să cheltuim banii pe care îi avem acum. Dar speranţa mea este că vom reuşi să lucrăm în paralel pentru îmbunătăţirea absorbţiei, pentru perioada 2014 – 2020 şi pentru a avea un buget mai consistent în perioada 2021 – 2027”, a adăugat Creţu.    Comisia ne-a alocat 9,2 miliarde de euro, din care România a cheltuit doar 1,3 miliarde   Referindu-se la acuzele care i-au fost aduse, Creţu a spus că nu înţelege de unde vine „această situaţie conflictuală care este legată de nişte nerealizări asupra cărora eu am atras atenţia”.    „Să vă dau acest exemplu, al autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni. Au fost la mine în audienţă oamenii care militează pentru această autostradă. Această autostradă este o prioritate la fel ca centura Bucureştiului, ca Sibiu – Piteşti, ca Piteşti – Craiova, în Master planul de transport adoptat de România. Deci, România a decis că este o prioritate această autostradă.    Apoi, bineînţeles că am fost atacată spunând că nu ştiu concret nimic. Oamenii aceea nu s-au întâlnit doar cu mine la Bruxelles ci cu toţi specialiştii nostri şi de aceea eu am această datorie să apăr munca a zeci de oameni.    Şi ca să vă spun concret, legat de sursele de finanţare, în programul de infrastructură mare România are la dispoziţie pentru perioada 2014-2020 – 9,2 miliarde de euro.    S-au făcut plăţi de 2,3 miliarde de euro, dar din care un miliard de euro înseamnă prefinanţări, adică bani care se dau la începutul perioadei de programare, nu pe lucrări efectuate ci pentru a ajuta statele membre dacă cumva nu au bani de cofinanţări să înceapă lucrările.    Deci, practic din 9,2 miliarde de euro pe programul de infrastructură mare s-au cheltuit pe lucrări efectuate doar 1,3 miliarde. Atâtea plăţi am făcut noi de la Comisia Europeană. Mi se spune, mi s-a răspuns şi nu ştiu cum poţi să nu demonstrezi că sunt 200% contractări.     Care sunt acele contracte? N-au venit la Comisia Europeană. Din punctul nostru de vedere, noi mai avem la dispoziţie atâtea miliarde. Sigur, avem cele fazate şi restrospectivele, pentru că ştiţi că am făcut efort şi pentru perioada 2007 – 2014. Iarăşi, nu vreau să intru în conflict cu nimeni…”, a afirmat comisarul european.  
  • Arad eyes infrastructure development
    While its priorities include the management of 70 million Euro infrastructure projects, Arad authorities have also been working on supporting local companies, according to Arad Mayor Gheorghe Falca, who attended BBWs Arad Business Roundtable 2009. In the presence of local business representatives, ...
  • Domestic leasing market shrunk severely in Q1
    Romanias leasing market posted a 73.6 per cent decline in the first half of the year compared to the same period of 2008, reaching a volume of 776.65 million Euro, according to the Financial Companies Association ALB). Automotive acquisitions generated contracts worth a total of 507.15 million...
  • Sibiu businesses complain about bureaucracy
    Although Sibiu is one of the most active regions in attracting European funds, the local business community has expressed its dissatisfaction with the difficult bureaucratic stages that companies must complete to access the funds. The effects of the economic crisis and banks tighter lending policie...
  • ROFMA develops Property Facility Management in Romania
    Functioning as a non-profit organization, ROFMA The Facility Management Romanian Association) has launched its local operations by supporting, developing and promoting property and facility management services. It has also developed collaborations with companies and international associations in it...
  • Metro supports its clients
    While in its first ten years of operations on the local market, Metro Cash amp; Carry Romania implemented a strong network expansion strategy, the German company is focusing on supporting its clients businesses this year, according to the companys Corporate Communication Department.Referring ...
  • Investors in Timisoara request support
    Representing an attractive destination for investors, the city lying on the banks of the Bega River has been an important economic center since the early 90s. While the total investments in Timis county currently amount to around 950 million USD, the business community is not only dealing with the ...
  • Korean Ambassador takes pride in his achievements
    As his mandate in Romania is coming to an end, the South Korean Ambassador, Choi Ihl-son, is pleased with his achievements in the last three years. Determined to play an important role in boosting relations between the two countries, the Ambassador has seen the consolidation of the bilateral trade, ...
  • World Bank launches new partnership strategy with Romania
    The World Bank Board of Directors has discussed a new Country Partnership Strategy CPS) with Romania, which sets the rationale and framework guiding the program of the World Bank Group in Romania for 2009-2013. According to the financial institution, the strategy sets out how the World Bank Group w...
  • Canadians seek opportunities in crisis
    As she reaches the end of her mandate in August, H.E. Marta Moszczenska, Ambassador of Canada in Romania, feels satisfied with the way bilateral relations and business ties between Romania and Canada have evolved.Ready to take on a new diplomatic assignment, in Buffalo, New York, she will be car...
  • Iasi Business Roundtable 2009
    together withBucharest Business Week continues its series of events focusing on the success stories of Romanian and foreign investors, who have...
Adauga publicatie in aceasta coloana
Adauga propriul feed RSS Adauga feed din director
Adauga propriul tau feed RSS
(exemplu: http://site.com/feed.xml)

Introduceti link-ul publicatiei si apasati adauga:

Feed-ul RSS se incarca... feed-ul rss se incarca...
Asteptam sugestiile tale!